Afacerile private isi pierd din competitivitate, activele imobiliare stau inghetate si nu pot fi vandute, salariile nu pot fi crescute din cauza costurilor de transport in crestere, iar intreg circuitul de business local este afectat. Acesta este principalul impact al retelei deficitare de infrastructura de transport asupra economiei locale, dar in ciuda nevoilor vizibile din acest domeniu, guvernul a decis sa taie un miliard de lei din cele peste 14 miliarde de lei pe care le avea la dispozitie Ministerul Transporturilor anul acesta. Motivatia acestei rectificari bugetare in minus a fost legata de faptul ca Transporturile nu au fost in stare sa cheltuiasca banii din vistierie in primul semestru. „Nu putem face comert sau industrie fara infrastructura. E o subminare a economiei nationale. Lipsa unei infrastructuri se rasfrange in costuri mult mai mari pentru companii“, a declarat pentru Ziarul financiar Andrei Mocanu, directorul general al companiei de recuperare de creante Kredyt Inkaso. El spune ca inclusiv in domeniul in care activeaza compania pe care o conduce se resimte din plin absenta unei infrastructuri de transport dezvoltate, in contextul in care bunurile imobiliare din portofoliu nu pot fi valorificate la preturile stabilite de evaluatori. „Incercam sa vindem si cu 50% din pretul estimat de companii specializate in evaluare, insa o parte din proprietati nu pot fi valorificate, un motiv fiind si infrastructura deficitara“, spune Mocanu. Kredyt Inkaso, subsidiara locala a grupului polonez cu acelasi nume, si-a dublat portofoliul total de credite neperformante administrate in ultimul an, pana la circa 600 de milioane de euro. „Nu exista centuri in tara. In Bucuresti, spre exemplu, centura de sud este un dezastru, camioanele stau cu bunurile pe drum cate patru ore. E incredibil ce se intampla“, mai spune Mocanu. „Banii sunt sangele unei economii, insa infrastructura reprezinta venele si arterele. Daca nu ai infrastructura, nici banii nu circula, nici companiile nu se pot dezvolta“, spune la randul sau Adrian Garmacea, director general si actionar al producatorului de tamplarie din PVC, usi de interior si usi de garaj Electric Plus din Bacau, care activeaza pe piata cu brandul Barrier. Compania a avut anul trecut afaceri de peste 68 mil. lei. Garmacea adauga ca businessul pe care il conduce este direct afectat de lipsa unei infrastructuri dezvoltate, in conditiile in care, spre exemplu, camioanele trimise de la Bacau la Timisoara parcurg distanta in 14-16 ore, cand ar trebui sa faca maximum 8-9 ore. „Ne cresc costurile cu delegatiile, cu combustibilul, timpul de livrare creste. Nu poti fi competitiv intr-o asemenea situatie. O infrastructura dezvoltata ar insemna costuri mai mici pentru noi, care ne-ar permite sa angajam noi oameni si sa le crestem salariile angajatilor existenti“, mai spune Garmacea. In acest moment, Romania are o retea de autostrazi de putin peste 700 de kilometri, inca are drumuri nationale de „pamant“, in timp ce calea ferata are nevoie urgenta de reabilitari, in contextul in care trenurile de calatori circula cu doar 43 km/h, iar cele de marfa au o viteza medie de 23 km/h. Taierea unui miliard de lei de la Ministerul Transporturilor din cele 14 miliarde de lei (aici fiind inclus si bugetul CNADNR vine in contextul in care in prima parte a anului aceasta institutie „a dezamagit“ in ceea ce priveste cheltuirea banilor avuti la dispozitie, dupa cum declara recent ministrul finantelor Eugen Teodorovici. „Solutia nu era sa se ia banii de la Transporturi, solutia era sa se gaseasca o echipa care sa poata sa cheltuiasca banii. Trebuie management de calitate, specialisti. Pare ca suntem intr-un film ciudat“, afirma si Adrian Mihai, actionar al Fan Courier, cel mai mare jucator privat de pe piata de curierat, cu afaceri de 334 de mil. lei anul trecut. De altfel, Ziarul Financiar scria saptamana trecuta ca una dintre cele mai importante companii din subordinea Transporturilor, Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR , a cheltuit in primul semestru doar 830 de milioane de lei din cele circa 6 miliarde de lei pe care le are in buget anul acesta, principalele facturi achitate fiind cele pentru achizitia de sare industriala pentru deszapezire sau intretineri de drum pe timp de vara sau iarna. „Sunt trei variante: sa radem cat sunt de incapabili (cei din Ministerul Transporturilor, pentru ca nu au reusit sa cheltuie banii pe care ii aveau la dispozitie – n.red. , sa ne plangem ca suntem condusi de incompetenti sau sa ne revoltam ca suntem condusi de asemenea oameni. E o tristete generala“, mai spune Garmacea. Ministerul Transporturilor a avut la dispozitie circa 25 de miliarde de euro in ultimii zece ani, potrivit estimarilor, insa aceste sume nu s-au reflectat in calitatea sau dezvoltarea retelei de infrastructura de transport. Un exemplu este in domeniul autostrazilor: doar circa 480 de kilometri de autostrazi au fost inaugurati in ultimul deceniu, in timp ce multe alte proiecte au fost stopate sau intarziate in aceeasi perioada, potrivit datelor ZF. Cele mai cunoscute exemple sunt autostrazile Transilvania si Comarnic-Brasov, care desi sunt proiecte anuntate de mai bine de zece ani, nu s-au concretizat nici pana acum. Investitiile in infrastructura sunt un motor al dezvoltarii economiei locale, iar acest lucru s-a vazut cel mai bine in Transilvania si in Banat in ultimii ani, regiuni care au atras „grosul“ investitiilor statului in autostrazi si drumuri nationale in ultimii cinci ani. Transilvania si Banatul, o zona in care locuiesc 6,8 milioane de locuitori, adica o treime din populatia Romaniei, a atras in ultimii cinci ani investitii in autostrazi si drumuri nationale de circa 16 miliarde de lei, in timp ce in Moldova, cu o populatie de 4,2 milioane de locuitori, s-au cheltuit doar 1,8 miliarde de lei pe sosele in aceeasi perioada, arata o analiza anterioara. Pe de alta parte, sudul Romaniei, format din Oltenia, Muntenia si Dobrogea, cu 7,3 milioane de locuitori (fara Bucuresti , a atras 4,6 miliarde de lei in perioada 2010-2014 pentru autostrazi si drumuri nationale. Alocarea disproportionata a sumelor pentru infrastructura rutiera se afla in stransa corelatie cu valoarea exporturilor. Astfel, anul trecut Transilvania si Banatul au realizat exporturi de 98 de miliarde de lei, in timp ce in Moldova livrarile externe au fost de 15 ori mai mici. Sudul Romaniei, fara Bucuresti, a generat exporturi de 77 de miliarde de lei, insa in aceasta zona este inclus si judetul Arges, unde este inregistrat si cel mai mare exportator local, Dacia, care trimite la extern masini de 17-18 miliarde de lei anual, potrivit datelor ZF.