Secretul unei compartimentari de calitate prin pereti interiori consta si in alegerea materialului fonoizolant cel mai potrivit pentru fiecare tip de aplicatie. Alegerea corecta a produsului si a grosimii materialului de izolare trebuie sa asigure un confort ridicat, in ceea ce priveste exigenta acustica a incaperii. Fonoizolatia, participant la cresterea confortului Exigenta acustica a peretilor interior de compartimentare, moderni, alcatuiti din schelet, elemente izolatoare si placi de ipsos-carton, se realizeaza printr-o conceptie judicioasa, care ia in considerare cantitatea, caracteristicile si pozitionarea acestor elemente componente in structura peretilor usori. In cladirile de locuit sau micile birouri, atenuarea zgomotelor este necesara in vederea eliminarii disconfortului, care poate avea repercursiuni asupra sanatatii si randamentului activitatii oamenilor. Introducerea tehnologiilor moderne pentru producerea sistemelor fonoizolante va duce, inevitabil, la marirea productivitatii, la micsorarea timpului de executie si la cresterea considerabila a calitatii finale a constructiilor. Panourile fonoizolante sunt elemente care, pe langa la inchidere, au deseori rol de compartimentare la interior. In functie de necesitati, pot fi realizate mai multe variante, dimensiunile putand fi si ele modificate foarte usor, obtinandu-se elemente de diferite marimi, in functie de cerintele constructiei. Datorita greutatii mici si a sistemului special de imbinare, asamblarea acestora se realizeaza intr-un timp foarte scurt, necesitand costuri minime de manopera. Se observa, in prezent, o crestere a izolarii fonice, proportionala cu masa peretelui clasic. Totodata se constata ca, la o greutate mai redusa a peretilor moderni, corespunde o izolare fonica superioara. In prezent, se utilizeaza pereti de compartimentare din placi de ipsos-carton, pozati pe schelet metallic (lemn , cu vata minerala in spatiul dintre placi. Utilizarea pe scara larga a acestor pereti se datoreaza productivitatii ridicate in executie, vata minerala din stratul median participand la izolarea fonica a peretelui, materialul fiind rezultat din topirea unor roci bazaltice, centrifugate si legate, prin pulverizare, cu rasini organice. Materialele componente ale peretilor de compartimentare moderni au un randament fonic scazut la frecvente joase (100-250 Hz sau la cele de peste 3.500 Hz. Izolarea fonica, pentru anumite limite de exigenta a peretilor de compartimentare moderni se produce prin marirea grosimii peretelui si a pozitiei in cadrul spatiului median, a stratului fonoabsorbant din vata minerala dar si a masei placilor de ipsos-carton (simple, duble sau triple , in functie de exigenta impusa de proiect. Imbunatatirea izolarii fonice a peretilor de compartimentare moderni se realizeaza prin modificarea urmatorilor parametri: - masa elementelor componente; - distanta dintre placile de ipsos-carton; - tipul de profile al scheletului; - densitatea materialului de umplutura (vata minerala ; - modul de pozitionare al vatei minerale in spatiul dintre placi. La peretii moderni, usori, stratul de vata minerala din spatiul median are o pondere semnificativa in izolarea fonica, avand si un rol de armonizare a undei sonore in sistemul ”masa-resort-masa”. Stratul intermediar de vata minerala (cu densitate mai mare de 50 kg/m3 actioneaza ca un resort, datorita proprietatilor sale elastice, micsorand amplitudinea miscarii ondulatorii a aerului, diminuand intensitatea transmisiei sonore. Vata minerala asigura o legatura mecanica elastica intre placile rigide de ipsos-carton. In cazul acestui material de umplutura, reducerea intensitatii zgomotului este influentata de frecarea interioara a particulelor. Absorbtia acustica, asociata peretilor fonoizolanti interior Zgomotul se defineste, in primul rand, prin nivelul sonor masurat in decibel (dB , existand doua doua posibilitati de a lupta impotriva zgomotului interior: - absorbtia acustica in spatiul de emisie impiedica sau reduce la minim propagarea sunetului de la sursa de receptor si zgomotul din incapere; - atenuarea acustica ce reduce transmiterea sunetului dintr-o incapere in alta. Zgomotul se propaga dintr-o incapere in alta prin intermediul aerului. Din acest punct de vedere, se poate lua in considerare fie si numai zgomotul din aer. Daca in cladire exista si o scara, este necesar sa se aiba in vedere atat zgomotul din aer, cat si zgomotul care provine de la nivelul diverselor corpuri. Zgomotul propagat in aceste situatii poate fi comparat, de exemplu, cu cel propagat dintr-un pod care nu prezinta structura de rezistenta. In cazul structurilor de tip ”masa-resort-masa” se utilizeaza material cu rezistenta la fluxul de aer (limita de 5 kPa s/m2 . Dublarea grosimii stratului conduce la o crestere cu 5 dB a performantelor de izolare fonica a peretelui interior, iar interspatiul dintre placile de ipsos-carton poate fi conceput dintr-o succesiune de aer-vata minerala. Pozitionarea stratului elastic, fata de elementele rigide – placile de ipsos-carton influenteaza intotdeauna marimea reductiei sonore. Influenta este mai mare daca stratul de vata minerala este pozitionat alaturi de placa din ipsos-carton, spre sursa sonora. In cazul schimbarii directiei sursei de zgomot, pozitionarea nu mai asigura aceeasi reductie sonora. De exemplu, peretele alcatuit dintr-o singura placa din ipsos-carton pe ambele fete si vata minerala (10 cm , cu o greutate de 25 daN/m2, are un indice de reductie sonora de 52 dB, iar peretele placat cu doua placi de ipsos-carton pe ambele fete si vata minerala (10 cm , cu grosimea de 15 cm si greutatea de 50 daN/m2 are un indice de reductie sonora de 59 dB. Se constata astfel ca, la o greutate mai redusa a peretilor moderni, dar cu o anumita conceptie constructiva, corespunde o izolare fonica superioara. In cazul peretilor interiori care separa apartamentele, indicele de atenuare acustica este principalul parametru pentru stabilirea confortului sonor din incapere. Indicele de atenuare (exprimata in dB are o valoare determinata de capacitatea peretelui de a atenua zgomotul provenit din exteriorul incaperii. Atenuarea reprezinta diferenta (masurata in dB dintre valoarea zgomotului la sursa si valoarea zgomotului din cealalta parte a peretelui. Desi o sursa de zgomot poate fi tratata si dupa constructie, acest tratament poate fi de circa doua ori mai scump decat luarea lui in considerare inca de la elaborarea proiectului. Alegerea materialului potrivit, pentru casele noi, in momentul proiectarii/constructiei, rezolva problema izolatiei fonice prin intermediul peretilor interiori. Echipamentele zgomotoase au, de obicei, mai multe surse de zgomot. Toate acestea trebuie trebuie analizate in functie de spectrul posibilelor surse de sunet generate (intensitatea sunetului pe diferite frecvente . Un mod obisnuit de cheltuieli nejustificate in procesul de control al zgomotelor se datoreaza neluarii in calcul a tuturor solutiilor pentru stoparea raspandirii zgomotului. Intr-o incapere, sunetul va urma intotdeauna calea de propagare cea mai rapida. De aceea, fisurile lasate in urma lucrarilor de instalare a peretilor interior fonoizolanti trebuie evitate. Pentru a beneficia din plin de izolarea acustica oferita de o compartimentare performanta, devine critica asigurarea izolarii pe cai de transmisie colaterale. Astfel, pentru fiecare imbinare a peretelui de compartimentare este esentiala realizarea unei bariere in calea propagarii zgomotului. Pe langa utilizarea benzii de izolare, aplicarea pe contur a unui cordon de chit acrilic si folosirea unui chit de rosturi, care prin rezistenta sa imbunatatita, scade riscul aparitiei fisurilor, un aspect ce trebuie luat in considerare este modul de imbinare intre doi pereti de ipsos-carton care se intersecteaza influenteaza diminuarea zgomotului transmis si confortul sonor al incaperii. Cu cat este mai mare fonoizolarea pe cai colaterale de transmitere, cu atat mai bine va fi pusa in valoare performanta de izolare acustica a unui perete de compartimentare. Realizarea imbinarii in acest mod, optimizeaza intreruperea caii de propagare pe directie longitudinala a zgomotului.