Indeosebi in zone rezidentiale cu fantani arteziene si alei cu aer deosebit, betonul stampilat apare intr-un firesc aparte, asa cum este considerat si de proprietarii care il folosesc in interiorul locuintelor, pentru a produce modele eleborate sau pentru imita tiglele, placile, mozaicul, piatra naturala, etc.Culori, culori... Furnizorii stampilelor pentru beton ofera o varietate de metode, dintre care cei care le aplica aleg pentru colorare. In fapt, constructorii specializati in astfel de finisaje debuteza tehnologic cu o nuanta bazala produsa (color hardner dry shake sau culoarea integrala , ca ulterior (pentru a aduce mai multa diversitate si naturalete sa apeleaza la culori si nuante cu tenta veche, antica, prin aplicarea agentilor lichizi de eliberare sau a prafului de pigmentare, carora li se adauga, la nevoie, nuantatori si vopsea. Culoarea integrala este usor utilizabila, combinata fiind direct in beton, intr-o instalatie tehnica ce asigura omogenitatea si uniformitatea culorii. Culorile integrale sunt prezentate sub forma de granule, prafuri sau sub forma lichida, uneori avand in compozitie aditivi pentru amestecuri, sub denumirea de ”coloranti integrali cu aditivi pentru amestecuri”. O parte dintre instalatiile folosite pentru turnare sunt controlate computerizat in actiunea de preparare si masurare a pigmentilor lichizi, pentru a optimiza consistenta culorii si controlul dozarii. Unele echipamente de turnare a betonului sunt dotate cu culoare lichida in galeti, dinainte masurate si impachetate (dozate la 1 mc , dispersate ulterior in instalatia de amestec, intr-o incarcatura de beton. Dintre avantajele folosirii culorii integrale se remarca permanenta culorii, aceasta extinzandu-se prin intreaga matrice a betonului; chiar atunci cand suprafata pardoselii este slefuita, zgariata sau ciobita, culoarea integrala se va fixa, indiferent de tratamentele administrate. In cea mai mare majoritate, aditivii pentru amestecuri de culori integrale sunt sustinuti de pigmenti mineral-oxizi, stabilizatori chimici sintetici, rezistenti expunerii la lumina ultravioleta, fara sa le fie afectata culoarea. Unul dintre inconvenientele folosirii culorilor integrale este, comparativ cu color hardner, subtilitatea redusa a nuantei, aplicatiile limitandu-se deseori la tonuri pamantii (galbui, rosu sau marouri diluate ; pentru nuantele pastelate (ex. verde, albastru investitia fiind una ridicata. O mai buna intensitate obtinuta cu nuante slabe poate fi reprezentata de folosirea unui dozaj mare de pigment si a cimentului alb, investitie urmata firesc de o crestere a costului betonului. Color hardner se bucura de o nelimitata paleta de optiuni de culoare, oferind foarte bune rezultate pentru culori stralucitoare. Majoritatea dry shake color hardner sunt aplicati cu nisip silicat gradant, agenti de umezire, pigmenti de colorare si ciment Portland. Color hardner intra in suprafata inaintea imprimarii, fiind transmis in betonul proaspat. Pentru o buna aplicare, color hardner trebuie sa absoarba umezeala de la lespede sau trebuie umezit. Fiindca produsele inglobeaza ciment, agregat fin si alte componente, acestea se fac mai putin permeabile si dense, fiind uneori necesare unele suprafete intarite. Chiar daca este mai dificil de lucrat cu color dry shake, decat cu culoarea integrala, elementele sunt apropiate in ceea ce priveste pretul final, fiindca nu se ajunge la colorarea intregii matrice a betonului. Color hardner este aplicat numai pe o suprafata de 3-13 cm din lespede, atat cat este util. Vopselele ofera o deosebita intensitate, putand fi folosite in combinatie cu culorile. Vopselele nu comporta reactii chimice cu betonul, spre deosebire de culori, insa suprafata betonului este penetrata de agentii fini de colorare in vopsea. Totodata, vopselele nu sunt folosite ca stabilizatori ai ultravioletelor, asemenea culorilor acide; vopselele umbresc minimal (5-10% atunci cand sunt expuse ultravioletelor. Folosirea culorilor diluate poate adauga nuante noi culorii, producand efecte inedite de finisare. Dintre cateva procedee de alcatuire a nuantelor, cea mai des folosita pare sa fie combinarea pudrei de pigmentare eliberatoare cu un lac solvent (baza acrilica , curatator de culoare, element ce actioneaza ca un spalator. Metoda nu functioneaza pe baza de apa, fiind necesari solventi pentru elimenarea particulelor din eliberatorul pudra. Solidele din color hardner coboara pe fundul galetii, simultan cu colorarea apei de catre pigmenti. Apa deja colorata poate fi administrata in beton cu buretele sau cu spray, fiind insa necesara aplicarea mai multor straturi de lac, pentru pastrarea culorii. Agenti de eliberare lichizi sau pudra Pudrele sau lichizii de pigmentare cu agenti de eliberare sunt constituenti folositi in doua scopuri: pentru a preveni deranjarea texturii imprimate si lipirea de beton a stampilelor, impartasind culoarea betonului care amplifica dry shake sau culoarea integrala, derivand intr-un efect antichizat. Initierea cu o culoare luminoasa, ca baza a betonului, reprezinta o tehnica frecvent folosita, indiferent daca este color hardner sau culoare integrala, aplicandu-se ulterior mult agent inchis de eliberare pentru contrast. Agentul de eliberare care ramane imprimat in pasta de suprafata, in timpul stampilarii, creeaza subtile accente de culoare, cu toate ca aproximativ 70-80% din pudra de eliberare este inlaturata dupa intarirea betonului. Furnizorii de stampile folosesc agentii de eliberare sub forma de pudra, deoarece prezinta o gama diversificata a selectiilor de culoare. Dezavantajele constau in formarea, din pudrele foarte fine, a unor particule de praf aeropurtate; prevenirea inhalarii de catre operatori fiind conditionata de purtarea mastilor de protectie. In zilele cu rafale, pudra aeropurtata face necesara inclusiv protejarea spatiilor inconjuratoare, ele putand fi murdarite. Folosirea de eliberatori lichizi colorati cu eliberatori pudra, reprezinta o metoda eficace, inlaturand dezavantajele folosirii pudrei simple. La final, pudra produce un contrast mai placut decat eliberatorul lichid, chiar daca masurile protectie sunt mai stricte la folosirea acesteia. Prin aplicarea de culori chimice in beton, dupa ce este finisat, furnizorii de stampile prefera sa obtina o varietate de nuante. Ca efect al stampilarii, o tenta de realism poate fi data de efectul de marmorare obtinut prin reactia chimica a betonului cu baza acida a culorii. Pentru incercarea de mimare a variatiilor coloristice oferite de piatra naturala, o culoare acida lasa loc realizarii unor interesante coborari si urcari. Multe culori pot fi diluate intru obtinerea unor grade de variatie a transparentei. Totodata, la pietrele individuale din betonul stampilat pot fi aplicate culori, lucru irealizabil cu color hardner sau cu eliberatorii care lucreaza in interiorul betonului stampilat. Un alt argument pentru folosire este reprezentat de posibilitatea mascarii defectelor sau petelor, fiind aproape imposibila ducerea la bun sfarsit a unei astfel de lucrari, fara ca defectele sau imperfectiunile de nuanta sa apara.