Din 16.500 de kilometri de drumuri nationale existente in Romania, 8.279 de kilometri sunt sub standarde. In ceea ce priveste podurile, vestile sunt mult mai rele. 63% dintre podurile care indeplinesc cerintele de siguranta au durata de viata expirata, multe dintre acestea reprezentand un pericol public. Nealocarea sumelor necesare pentru realizarea lucrarilor de reparatii si de intretinere a infrastructurii rutiere determina cresterea numarului de drumuri cu durata de viata expirata. "Sumele alocate pentru realizarea lucrarilor de intretinere a drumurilor scad de la un an la altul. In prezent, ne confruntam cu o subfinantare cronica a infrastructurii. In ceea ce priveste sumele alocate pentru investitiile prevazute pentru anul acesta, ni s-a aprobat numai 21% din suma solicitata", ne-a declarat Marin Ionescu, directorul Directiei Investitii si Reparatii capitale din cadrul Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR . STAREA INFRASTRUCTURII ESTE LA PAMANT Potrivit statisticilor, starea infrastructurii rutiere de la noi din tara este jalnica, iar autoritatile paseaza vina in curtea consiliilor locale sau judetene, care nu au realizat lucrarile de intretinere a drumurilor la timp in ultimii 20 de ani. "Cele mai mari probleme sunt pe drumurile si podurile preluate de la autoritatile locale, care, din cauza lipsei fondurilor, nu au realizat lucrarile de intretinere la timp", ne-au explicat surse din cadrul CNADNR. "Din cei 16.500 de kilometri de drumuri nationale de la noi din tara, 55% au durata de viata expirata. Durata de viata sau de serviciu a unui drum difera in functie de marimea intensitatii traficului si structura acestuia in raport cu aparitia uzurii sau degradarea lucrarilor, de calitatea materialelor folosite, efectele iernii etc. Drumurile cu imbracaminte asfaltica au o durata de viata de 15 ani, iar cele din beton de ciment au o durata de viata de 30 de ani. Daca nu faci lucrarile de intretinere la timp, atunci drumul este compromis. Covorul asfaltic are o durata de viata de maximum cinci ani, iar stratul bituminos are o durata de patru ani", ne-au declarat specialistii din cadrul CNADNR. 240 DE PODURI STAU SA CADA O situatie asemanatoare celei de la drumuri gasim si la lucrarile de arta sau poduri. "Din cele 3.529 de poduri aflate in administrarea companiei, doar 2.237 corespund cerintelor de siguranta, celelalte 1.292 fiind inguste. Vestea proasta este ca 63% din cele 2.237 de poduri care corespund cerintelor de siguranta au durata de viata expirata. Mai mult, sunt in tara 240 de poduri ce stau sa cada in orice moment, poduri care au fost preluate de la autoritatile locale si care prezinta pericol public", ne-au precizat specialistii din cadrul CNADNR. Potrivit statisticilor, 60% din poduri au durata de exploatare mai mare de 40 de ani, iar 10% au durata de serviciu mai mare de 80 de ani. Durata normala de functionare a unui pod este de 30-50 de ani, si reprezinta durata dintre doua reparatii capitale. "Anual ar trebui construite 25-30 de poduri noi, astfel incat in urmatorii opt-zece ani sa fie inlocuite toate podurile cu durata de exploatare mai mare de 60 de ani", ne-au precizat specialistii din cadrul CNADNR. INTRETINERE DE MILIARDE DE LEI Anual, autoritatile au nevoie de circa doua miliarde de lei (500 de milioane de euro pentru intretinerea retelei de drumuri si circa 38 de milioane de euro pentru intretinerea si reparatiile capitale necesare podurilor. "Pentru intretinerea retelei de drumuri de la noi din tara este nevoie de circa 2 miliarde de lei anual. In 2009 am solicitat 2,2 miliarde de lei si am primit doar 806 milioane de lei, din care 196 de milioane am platit datorii din 2008. Pentru anul acesta, am cerut 1,9 miliarde de lei si s-a aprobat 515 milioane de lei, din care am platit datorii in valoare de 335 de milioane de lei", ne-a explicat Florin Dascalu, directorul Directiei Intretinere din cadrul CNADNR. DRUMURILE NU AU FUNDATIE "Cea mai mare problema este ca drumurile de la noi din tara nu au fundatie. Prin 1950 s-a facut innegrirea drumurilor, turnandu-se pe drumurile de pamant un strat de bitum, ca sa nu se mai ridice praful. Prin 1960 s-a turnat si un strat de asfalt. Oamenii trebuie sa fie constienti ca drumurile de la noi din tara nu sunt construite precum cele din statele europene. Avem putine drumuri nationale construite de la zero, care au si fundatii, drumuri care inca nu ne creeaza probleme. Trebuie luat in calcul si faptul ca sarcina de calcul a crescut treptat de-a lungul timpului de la 6 tone la 8 tone, apoi la 9,1 tone, iar acum este 11,5 tone, precum si intensitatea traficului", ne-au precizat specialistii din cadrul CNADNR. Berceanu taie banii de la investitii Desi infrastructura este la pamant, ministrul Transporturilor, Radu Berceanu, ne anunta clar ca nici anul acesta nu sunt bani pentru reparatii sau investitii. "In perioada de criza, cand banii sunt putini, se taie de la investitii, ca investitiile nu fac greva", a explicat Berceanu. Acesta a spus ca "prioritatea zero zero zero" este partea de cofinantare pentru fonduri europene nerambursabile, apoi cofinantarea proiectelor cu bani de la BEI si BERD, iar in al treilea rand proiecte publice, precum Autostrada Transilvania. "Anul trecut, am terminat o portiune destul de avansata si era pacat sa n-o terminam, dar anul asta nu avem de unde sa punem bani la Autostrada Transilvania. Avem o alocare destul de mare, dar sunt bani pe care-i datoram pentru lucrari pentru ultima parte a anului trecut. (... Ca sa facem ceva nou, nu avem", a spus Berceanu. "Am propus la Guvern sa incercam sa obtinem posibilitatea de a aloca un fond de 1,5-2 miliarde de euro pe un numar de proiecte, nu numai de infrastructura de transporturi, ci si pe alte proiecte, dar pe un numar de proiecte foarte bine cunoscute, care dau drumul la economia tarii. Peste tot, intr-o perioada de criza, se face asa ceva", a afirmat Berceanu. "Eu am picat acum ministru, intr-o perioada in care, din cauza crizei economice, sunt foarte putini bani si lucrurile stau cam asa: de acolo nu se poate taia, de acolo nu se poate, ca acolo sunt pensii, sunt salarii, aia fac greva - si de unde se taie? De la investitii, ca investitiile nu fac greva. Anul trecut am avut mai putini bani alocati, cel putin la inceputul anului, decat in 2008, iar in acest an mi s-au alocat cu 1,5 miliarde de lei mai putini bani decat in 2009. Atata-s banii, atat incerc si eu sa fac. Fac prioritizari", a conchis Berceanu. Sursa:|www.jurnalul.ro|