După doi ani de creștere susținută, piața construcțiilor din România începe să transmită semnale contradictorii. Pe de o parte, lucrările de construcții continuă să avanseze, susținute de investițiile publice și de proiectele finanțate din fonduri europene. Pe de altă parte, tot mai multe companii avertizează asupra riscurilor legate de finanțare, costuri și disponibilitatea forței de muncă.

Datele Institutului Național de Statistică arată că în primele luni ale anului 2026 volumul lucrărilor de construcții a înregistrat o creștere de peste 6% comparativ cu perioada similară a anului trecut. Motorul principal rămâne segmentul lucrărilor inginerești, alimentat de investițiile în infrastructura rutieră, feroviară și edilitară.

Infrastructura susține piața

România traversează cea mai intensă perioadă de investiții publice din ultimele decenii. Autostrăzi, drumuri expres, rețele de apă și canalizare, proiecte finanțate prin PNRR și Programul „Anghel Saligny” generează un volum important de lucrări pentru constructori.

În prezent, sute de kilometri de autostradă și drum expres se află în diferite stadii de execuție, iar administrațiile locale continuă să atragă fonduri pentru modernizarea infrastructurii.

Acest flux de investiții a contribuit la menținerea activității în sector chiar și într-un context economic mai dificil.

Costurile rămân o provocare

În ciuda volumului ridicat de lucrări, constructorii se confruntă în continuare cu presiuni importante asupra costurilor.

Prețurile materialelor de construcții s-au stabilizat comparativ cu perioadele de volatilitate extremă din 2022-2024, însă energia, combustibilii și costurile salariale continuă să afecteze profitabilitatea proiectelor.

În plus, multe contracte semnate în anii anteriori sunt executate într-un context economic diferit, ceea ce reduce marjele companiilor și crește presiunea asupra fluxurilor financiare.

Deficitul de personal continuă

Una dintre cele mai mari probleme ale industriei rămâne lipsa forței de muncă.

Companiile de construcții raportează dificultăți în recrutarea muncitorilor calificați, a operatorilor de utilaje și a specialiștilor tehnici. Pentru multe firme, deficitul de personal limitează capacitatea de a prelua noi proiecte, în ciuda cererii ridicate existente în piață.

Tot mai multe companii apelează la muncitori din afara Uniunii Europene pentru a acoperi necesarul de personal.

Apar primele semne de prudență

În paralel cu investițiile publice, segmentul rezidențial începe să dea semne de încetinire.

Costurile ridicate ale finanțării, accesul mai dificil la credite și prudența cumpărătorilor influențează deciziile dezvoltatorilor. Deși nu se poate vorbi despre o criză, ritmul de creștere al proiectelor rezidențiale este mai moderat decât în anii anteriori.

Ce urmează?

Pentru moment, piața construcțiilor rămâne una dintre cele mai dinamice ramuri ale economiei românești. Totuși, sustenabilitatea acestei creșteri va depinde de capacitatea autorităților de a menține investițiile publice și de capacitatea companiilor de a gestiona costurile și deficitul de personal.

Anul 2026 nu pare să aducă sfârșitul boom-ului din construcții, însă marchează începutul unei perioade în care eficiența, finanțarea și productivitatea vor conta mai mult decât volumul de lucrări. Pentru constructori, provocarea nu mai este găsirea proiectelor, ci executarea lor profitabilă.

(Foto: AI GENERATED)