Industria construcțiilor începe să adopte modele în care proiectul nu mai este complet definit înainte de execuție. Designul generativ, susținut de inteligența artificială și modelarea parametrică, permite dezvoltarea unor soluții care evoluează în timp real, în funcție de datele din teren.

Tehnologia nu este experimentală. Companii precum Autodesk sau Dassault Systèmes utilizează deja algoritmi generativi în proiectarea structurilor complexe. Conform unui raport McKinsey (2023), utilizarea designului generativ poate reduce costurile de proiectare cu până la 20% și materialele utilizate cu 15–30%, prin optimizarea formelor structurale.

În practică, acest model presupune integrarea BIM (Building Information Modeling) cu algoritmi de optimizare. Parametrii precum rezistența materialelor, condițiile de mediu sau costurile sunt introduși în sistem, iar soluția finală este generată iterativ, uneori chiar în timpul execuției.

Avantajul major este flexibilitatea. Proiectul poate fi adaptat în funcție de realitățile din șantier, reducând erorile și costurile neprevăzute. În același timp, permite utilizarea eficientă a materialelor și reducerea amprentei de carbon.

Totuși, există limitări importante. Reglementările actuale sunt construite pe baza unui proiect fix, iar validarea soluțiilor generate dinamic este dificil de încadrat legal. În plus, responsabilitatea tehnică devine mai greu de atribuit în cazul unui design generat algoritmic.

Construcțiile fără proiect fix nu elimină rolul inginerului, ci îl transformă. Decizia nu mai este doar de proiectare, ci de definire a parametrilor în care algoritmul operează.

(Foto: Magnific)