Industria construcțiilor are proiecte, bani europeni și cerere ridicată. Ce nu mai are este forță de muncă.

Potrivit datelor INS, sectorul construcțiilor a rămas unul dintre principalii contributori la PIB în ultimii ani, susținut de proiectele de infrastructură și investițiile publice.

În paralel însă, deficitul de muncitori calificați devine critic.

Datele Inspectoratului General pentru Imigrări arată că România a aprobat în ultimii ani contingente record pentru muncitori din afara UE, ajungând la peste 100.000 de avize de muncă anual, o parte importantă fiind direcționată către construcții.

Cei mai mulți vin din Nepal, Sri Lanka, Bangladesh, Pakistan și Vietnam.

Problema este că nici acest flux nu mai acoperă nevoia reală.

Constructorii reclamă deficit pe segmente esențiale: fierari-betoniști, sudori, electricieni, instalatori și operatori de utilaje.

Salariile au crescut accelerat.

În construcții, câștigul salarial mediu net a depășit 5.000 lei lunar în multe segmente specializate, potrivit INS.

Mulți muncitori români continuă însă să plece în Germania, Belgia sau Olanda, unde câștigurile sunt de câteva ori mai mari.

Rezultatul: întârzieri în proiecte, costuri suplimentare și presiune uriașă pe dezvoltatori.

(Foto: Magnific)