Țările din Balcanii de Vest riscă să rateze termenul-limită din 2030 pentru integrarea în rețeaua centrală de transport a Uniunii Europene, în ciuda unui sprijin financiar de peste 500 de milioane de euro acordat de Comisia Europeană în ultimul deceniu. Aceasta este concluzia unui nou raport publicat de Curtea de Conturi Europeană (CCE), care evidențiază întârzieri semnificative, probleme de monitorizare și deficiențe privind sustenabilitatea proiectelor finanțate.

Raportul special nr. 16/2026 analizează modul în care funcționează Cadrul de Investiții pentru Balcanii de Vest (CIBV), principalul mecanism prin care Uniunea Europeană sprijină dezvoltarea infrastructurii de transport în Albania, Bosnia și Herțegovina, Kosovo, Muntenegru, Macedonia de Nord și Serbia.

Peste 527 milioane euro pentru transporturi

Între 2015 și jumătatea anului 2025, Comisia Europeană a alocat 527 milioane de euro pentru proiecte de transport din regiune, fiind principalul finanțator al CIBV. Obiectivul este reducerea decalajelor de infrastructură și conectarea Balcanilor de Vest la rețeaua europeană centrală de transport (TEN-T).

Potrivit auditorilor europeni, deși proiectele selectate răspund priorităților de conectivitate ale UE și ale regiunii, ritmul de implementare este insuficient pentru atingerea standardelor TEN-T până în anul 2030.

Proiecte nepregătite și întârzieri majore

Una dintre principalele probleme identificate este selectarea unor proiecte insuficient pregătite pentru implementare. În mod normal, un proiect ar trebui să fie considerat „matur” doar după finalizarea tuturor studiilor și documentațiilor necesare.

În practică, auditorii au constatat că proiectele analizate au debutat, în medie, cu o întârziere de 17 luni, iar multe dintre ele au înregistrat întârzieri suplimentare de peste doi ani pe parcursul execuției.

„Proiectele din domeniul transporturilor din Balcanii de Vest avansează prea lent pentru a conecta regiunea la UE în acest deceniu”, a declarat Laima Andrikienė, membra Curții de Conturi Europene responsabilă de raport.

Monitorizare insuficientă și utilizare discutabilă a granturilor

Raportul evidențiază și limitele mecanismelor de monitorizare utilizate de Comisia Europeană. Instituția s-a bazat în mare măsură pe instituțiile financiare internaționale pentru supravegherea proiectelor, însă auditorii consideră că această abordare nu a fost întotdeauna eficientă.

În unele cazuri, fondurile europene au fost deblocate înainte ca progresul lucrărilor să justifice plățile efectuate. De asemenea, anumite granturi acordate prin CIBV nu au avut un rol determinant în atragerea finanțării suplimentare, deoarece contractele de împrumut fuseseră deja semnate înainte de solicitarea granturilor europene.

Auditorii semnalează astfel apariția unui efect de tip „deadweight”, în care investițiile ar fi fost realizate și în absența sprijinului financiar nerambursabil al UE.

Probleme de sustenabilitate

Curtea de Conturi Europeană atrage atenția și asupra sustenabilității unor investiții. În mai multe situații, lipsa fondurilor pentru continuarea lucrărilor sau pentru întreținerea infrastructurii ridică semne de întrebare privind eficiența pe termen lung a proiectelor.

Raportul oferă exemple relevante:

• infrastructură feroviară aflată într-o stare mai proastă decât înainte de începerea investițiilor;
• un tunel construit fără a fi conectat la rețeaua rutieră;
• o linie de cale ferată care se oprește la frontieră, fără continuitate transfrontalieră.

Aceste situații evidențiază necesitatea unei planificări integrate și a unei coordonări mai bune între statele beneficiare și finanțatorii europeni.

Conectivitatea rămâne o prioritate strategică

În pofida dificultăților constatate, auditorii recunosc că CIBV contribuie la dezvoltarea infrastructurii regionale și la extinderea rețelei europene de transport. Proiectele analizate sunt aliniate obiectivelor de conectivitate ale Uniunii Europene și ale Balcanilor de Vest.

Totuși, concluzia raportului este clară: fără îmbunătățirea proceselor de selecție, monitorizare și implementare a proiectelor, regiunea riscă să nu îndeplinească până în 2030 standardele necesare pentru integrarea deplină în rețeaua centrală TEN-T.

Curtea de Conturi Europeană recomandă Comisiei Europene să consolideze mecanismele de supraveghere, să acorde o atenție mai mare sustenabilității investițiilor și să crească vizibilitatea contribuției UE la dezvoltarea infrastructurii de transport din Balcanii de Vest.

(Foto: AI GENERATED)