Comunitatea  Forestierilor din România – Fordaq  informeaza printr-un comunicat transmis redactiei infoCONSTRUCT, ca atrage  atenția asupra faptului că acțiunea de preluare  în pază a pădurilor neadministrate a intrat  în blocaj, din 2017  până  în prezent  fiind  preluate în pază doar 33%  din aceste suprafețe.

Practic  avansul  extrem  de lent al preluării în pază al pădurilor neadministrate se datorează sabotajului  acestei acțiuni de către stat, care nu decontează serviciile de pază,  deși  vorbim  de sume  modice  pentru  rezolvarea  unei  probleme  stringente,  pentru  pădurile  decretate unanim „de  interes  național  și  de siguranță  națională”.

Încă din anul 2017 preluareaînpază a pădurilorneadministratea fostidentificată ca fiind o prioritate, estimându-se la aceavremecăaproximativ  385 000 ha nu auasigurateastfel de servicii, fiindexpusefurturilor, uneleavândproprietariidentificați, alteleneidentificați ca urmare a lipseisuccesiunilorșicadastrului. 

Până la jumătateaanului  2019,  din totalul de 385 000 ha, conform informăriiMinisteruluiMediului, au fost  preluate în pază doar  126 000  ha,  reprezentând  33%  din aceste suprafețe!  Mult  mai grav este  că Ministerul Mediului  nu  a  decontat  serviciile  de pază  a pădurilor  efectuate  de către  ocoalele  silvice-multe dintre  ele  ocoale  private,  nici  măcar  la  acest  nivel minim,  începând  să înregistreze  sistematic  întârzieri  care  au  crescut constant  de  la  3,  apoi  6  luni, în prezent  ajungându-se  la  întârzieri  de 9  luni  de zile,  deși  vorbim pe  nivel național  de sume totale  de 2-3  milioane  euro, care  să acopere  cea  mai  urgentă  problemă  din punct  de vedere  al pazei  pădurilor  și  combaterii  tăierilor  ilegale!

Pentru preluarea în pază a “pădurilor nimănui”,  rezultate în urma unui proces  de retrocedare haotic, în vidul instituțional și de reglementare  de la începutul anilor  1990, au  fost introduse modificări  ale  Codului Silvic,  prin Legea  175/2017. Efortul bugetar estimat pentru preluarea în pază a tuturor pădurilor neadmnistrate, la un cost  mediu al pazei  de 15  euro/ha, ar fi fost de doar 6 milioane  euro/an, în condițiile în care statul deconta costul serviciilor  de pază la  prețuri sub prețul pieței !  Ocoalele silvice  de stat  și private  s-au  angajat  cu  bunăcredință în acest efort  de preluare în pază a pădurilor neadministrate,  practic  o muncă voluntară,  în slujba interesului public!

Am ales  această situație pentru a exemplifica diferenta între sloganurile și promisiunile de campanie  electorală  ale partidelor  politice  și  situația  agendei  reale  a domeniului pădurilor  și  industriilor  bazate pe lemn. În cadrul  Forumului  Pădurilor, Industriei Lemnului și Bioeconomiei organizațiile profesionale, organizațiile  profesionale  și  cele patronale  au  punctat  agenda reală a sectorului: Sistemul  SUMAL este nefuncțional, în ciuda  „dezvoltărilor”  din ultimii  4  ani  de zile.

 În cadrul  Forumului s-a arătat:

-sistemul  SUMAL  2.0  nu  prevede  norme  simplificate  pentru  consumul  propriu  al micilor  proprietari-  aproximativ  800  000  de proprietari.  În lipsa  acestor  norme,  paza  și  birocrația  pentru  a recolta  1-5 mc  de lemn  din suprafețele incluse  în fond  forestier,  dar  și  vegetație  forestieră  izolată  sunt  atât  de costisitoare  încât este  mai  ieftin  ca  proprietarii  să cumpere  lemnul  de  pe piață!   Practic  este  o lipsire  de  uzufructul  pădurii  prin suprareglementare.

-concomitent,  sistemul  SUMAL  2.0 urmărește  circulația  materialelor lemnoase și în prelucrarea lemnului,  până  la  mangalul din  benzinării  și  cofrajul  din industria  construcțiilor, conducând  în mod  artificial  la  peste  100 000  de utilizatori,  cu  costuri  administrative  uriașe, fără  nicio eficiență  în combaterea  tăierilor ilegale!  Se  ignoră și Regulamentul cadru  european denumit generic EUTR, care prevede urmărirea  provenienței legale  și  a  trasabilității  cu  accent  pe  prima  punere  pe piață  a masei  lemnoase!  Adică  acolo  unde pleacă lemnul  de la  pădure,  acolo  se verifică  proveniența  legală  și  se combat tăierile ilegale,  nu  prin stoc  în timp  real  la  „depozitul de materiale lemnoase”  de  mangal  din comerț!

-sistemul  SUMAL  2.0  necesită  testare și  revizuire  în urma  testării,  pentru  a deveni  funcțional  și  eficient  în combaterea tăierilor  ilegale!

-sistemul  SUMAL  1.0  este  funcțional  din 2008,  a  fost  upgradat  succesiv   și  a devenit  eficient în 2014  prin Radarul  Pădurilor  și 2016  prin  Inspectorul  Pădurilor! Urmarirea  GPS  a transporturilor  a  fost  pregatită  pentru implementare  pe sistemul  SUMAL  1.0  din 2016, deciziile  de  implementare  a unui sistem complet nou  -SUMAL  2.0-  doar  au  întârziat  implementarea, cu  4 ani  deja!

În cadrul  Forumui  Pădurilor s-a subliniat  că  pădurile gestionate  durabil  și  resursa  regenerabilă  de lemn  provenită  din aceste  păduri  gestionate  durabil  au potențialul  unic  de a  susține  concomitent creșterea  economică  sustenabilă  și  urmărirea  obiectivelor  Pactului  Verde  European,  de neutralitate  climatică  până în 2050  și  economie  circulară  prin:

• Sechestrarea de carbon și depozitarea acestuia în masa lemnoasă din păduri
• Stocarea carbonului în produsele din lemn
• Amprenta de carbon redusă prin substituirea materialelor neregenerabile cu lemnul.
• Efectul  de substituție  al energiei pe bază de combustibili fosili, cu  reducerile  de emisii  echivalente.

Pornind de la potențialul lemnului de a susține creșterea durabilă, în cadrul Forumului au fost prezentate principalele oportunități de finanțare, identificate de către organizațiile profesionale și patronale din sector pentru Planul Național Strategic 2021-2027 și pentru Planul Național de Recuperare și Reziliență:

• integrarea sectorului rezidențial românesc în proiectul european Renovation Wave, prin măsuri de creștere a eficienței energetice a utilizării lemnului de foc pentru încălzire pentru minim 1 milion locuințe din mediul rural. 
• susținerea programelor de împădurire și de creare de perdele forestiere, în special pe terenurile care nu au o folosință adecvată nici agricolă, nici forestieră.
• susținerea executării lucrărilor de îngrijire a pădurilor și a mobilizării biomasei din aceste lucrări neeconomice pe termen scurt - sprijin de 20 de Euro/mc biomasă pusă în piață, cu efect în creșterea stabilității arboretelor și recolte sustenabile de masă lemnoasa.
• investiții în accesibilizarea fondului forestier și tehnologie de exploatare prietenoasă cu mediul, pentru reducerea impactului de mediu.

Comunitatea  Forestierilor-Fordaq solicită partidelor politice să identifice problemele din agenda reală a domeniului  pădurilor  și  industriilor  bazate pe  lemn  prin consultări  cu organizațiile patronale  și  profesionale din sector și să inițieze politici publice pornind de la aceste probleme reale, prin consultări reale, cu  respectarea  principiilor  legale de transparență decizională.