In sectiile industriale cu degajari de nocivitati concentrate se poate aplica un sistem de captare locala sau se pot prevedea dispozitive de aspiratie, de refulare sau de aspiratie si refulare. Aceste sisteme limiteaza imprastierea nocivitatilor si asigura parametrii aerului in zona de lucru. Solutia maririi debitului de ventilare pentru realizarea concentratiilor de nocivitati admise in zona de lucru genereaza deseori viteze mari ale aerului, asociate cu riscul imprastierii nocivitatilor, pe intregul volum al halei industriale. Sisteme de ventilare locala – generalitati Sistemele de ventilare locala pot fi clasificate in functie de natura si modul de propagare a degajarilor nocive, de tipul si dimensiunile utilajelor, de particularitatile proceselor tehnologice, de alcatuirea constructiva a incintei, etc. In functie de modul in care acestea asigura conditiile de munca locale, se deosebesc: - instalatii de ventilare locala prin refulare (in situatiile in care asigurarea conditiilor de microclimat impune folosirea jeturilor de aer, sub forma de dusuri de aer sau perdele de aer ; - instalatii de ventilare locala prin aspiratie; atunci cand nocivitatile sunt concentrate, captarea acestora facandu-se la locul de producere, prin: a dispozitive deschise: hote, aspiratii marginale; b dispozitive semiinchise: nise de ventilare; c dispozitive inchise (carcase ; - instalatii de ventilare locala prin refulare si aspirare; sunt sisteme care capteaza local nocivitatile, in cazul in care utilajul nu poate fi carcasat din conditiile de desfasurare a activitatii, realizand prin jeturi de aer refulate pe o parte si captate pe latura opusa refularii, o perdea deasupra sursei care limiteaza imprastierea nocivitatilor si asigura o miscare dirijata a aerului intr-un spatiu delimitat (sau nu geometric. Sistemul se foloseste la: bai industriale, tuneluri de uscare, cuve de electroliza. Dusuri cu aer Dusurile cu aer reprezinta o metoda de ventilare a locului de munca, aplicata la procesele tehnolologice derulate la temperaturi inalte, locuri de munca cu emisii de substante nocive. Dusurile de aer sunt dispozitive formate din guri de aer care realizeaza un jet asupra locului de munca. Fiind instalatii de ventilare locala prin refulare, sunt folosite mai mult pentru combaterea caldurii radiante asupra muncitorului care lucreaza in apropierea surselor calde industriale, asigurand schimbul de caldura om – mediu ambiant, fara suprasolicitarea mecanismului termoregulator uman. Conform NGPM (Normele Generale de Protectiea Muncii , sunt prevazute la locurile permanente de lucru, atunci cand densitatea fluxului termic radiant al surselor, corelat cu durata de expunere a muncitorului, depaseste limite bine si strict stabilite. Dusurile de aer se monteaza deasupra, lateral sau in spatele muncitorului. In functie de conditiile prezente la locul de munca, dusurile pot fi: individuale (cu agregat local pentru fiecare loc de munca , colective (cu prepararea centralizata a aerului si distribuire prin canale , fixe sau mobile. Functionarea lor se poate face cu aer exterior, incalzit iarna, racit vara sau cu aer recirculat. Daca este necesar, se foloseste aer tratat in centrala de climatizare, local sau central. Dusul individual are prevazut un ventilator axial in tubulatura, pentru accentuarea efectului de racire, se picura pe rotorul ventilatorului apa dintr-un recipient atasat. Dusurile de aer folosite pentru combaterea caldurii radiante au limitele maxime ale perechilor de valori indicate in NGPM, in functie de categoria de munca sau efortul fizic depus, valori care se apreciaza pe baza degajarii totale de caldura a unei persoane in W/pers. Prin cresterea vitezei si scaderea temperaturii, dusurile de aer au rolul de a restabili echilibrul corpului uman, compensand plusul de caldura radianta prin pierderi mari de caldura convectiva. Aceasta tendinta se accentueaza pe masura cresterii nivelului de iradiere. Se constata ca temperatura aerului, atat cea minima cat si cea maxima, scade pe masura efortului fizic depus, valorile minime incadrandu-se intre 15 si 25 grade Celsius. Din limitarea maxima a temperaturii la 30 grade Celsius, ar rezulta necesitatea racirii aerului refulat, in perioadele de sezon cald. Viteza creste odata cu intensificarea efortului fizic depus si se coreleaza cu temperatura aerului refulat. Comportarea diferita a oamenilor la senzatia de curent cauzata, in principal, de viteza dar si de temperatura de refulare, impune prevederea dusului de aer cu elemente pentru modificarea directiei jetului si reglarea vitezei aerului intre limitele 0,5-3,0 m/s, iar umiditatea relativa a aerului refulat nu va depasi 60%. Pentru calculul lor se folosesc relatiile de la jeturi, cu conditia sa se verifice daca locul de munca/persoana se incadreaza intre 1,0 si 1,2 mp. In general, din cauza distantelor scurte si a vitezelor relativ mari, deformarea traiectoriei jetului neizoterm poate fi neglijata. Perdelele de aer Instalatiile de ventilare locala formate ca perdele de aer asigura refularea unor jeturi plane, sub forma de panza de aer. Se utilizeaza in domeniul industrial ca mijloc de protectie, pentru a impiedica patrunderea aerului rece prin: - usile halelor destinate accesului auto si cale ferata sau usile de acces cu deschidere frecventa; - golurile tehnologice prin care se introduc, in mod continuu, materiale in sectii. In perioada calda a anului, se pot utiliza pentru delimitarea incaperilor climatizate. Sunt sisteme cu posibilitatea de izolare a unor surse dedegajari nocive sau a unor zone de hala, pentru a impiedica propagarea nocivitatilor in intregul volum al halei. Pentru spatii tehnologice cum sunt cabina sau tunelul de vopsire, perdelele de aer cu refulare si aspiratie realizeaza izolarea acestor zone. Perdelele de aer sunt alcatuite din unul sau mai multe dispozitive pentru refularea uniforma a aerului prin intermediul unui ventilator centrifugal sau axial, dupa caz o retea de canale si priza de aer, la care se anexeaza baterie de incalzire si filtru de praf. Dupa locul de amplasare al dispozitivului de refulare, perdelele de aer pot fi: - unilaterale, pentru protectia golurilor mai mici de 2 metri; - bilaterale, alcatuite din dispozitive montate pe ambele laturi, la goluri mai mari de 2 m, fiind mai eficiente si cu cea mai larga utilizare; - cu refulare la partea superioara sau inferioara, pentru delimitarea spatiilor cu tmperaturi diferite si/sau la deschideri spre exterior; - cu refulare pe o latura si aspiratia aerului pe latura opusa, indicate pentru usi spre exterior sau pentru deschideri intre zone interioare. Dupa temperatura aerului refulat, perdelele de aer pot fi: - perdele de aer cald, la care temperatura aerului refulat este mai mare decat cea a aerului interior, avand avantajul ca permit, in perioada de iarna, patrunderea unui aer de amestec cu temperaturi ce se apropie de cea a aerului din interior; - perdele cu aer recirculant, la care aerul refulat este preluat din interior, in conditiile in care acesta nu contine nocivitati. Dupa alcatuirea ventilatoarelor cu care sunt echipate, pot fi: - ventilatoare axiale, cele mai uzuale, deoarece, la aceleasi caracteristici functionale ca debit si presiune, necesita mai putin spatiu pentru montaj, datorita alcatuirii lor; - ventilatoare centrifugale; se regasesc mai ales in montajele vechi, voluminoase, cu priza de aer, baterie de incalzire si filtru de praf. Datorita complexitatii fenomenelor ce intervin, din metodele de calcul existente, metoda Baturin - sepelev are o larga utilizare, permitand analiza factorilor ce influenteaza functionarea perdelelor de aer. Modelul de calcul considera o perdea inferioara, pentru o deschiderede inaltime H si latime B, sub efectul combinat al presiunii vantului si presiunii termice. Jetul de aer refulat sub un unghi spre exterior, se va curba sub efectul curentilor de aer, ramanand in afara planului deschiderii. Refularea se face printr-o fanta cu un camp uniform de viteze in sectiunea initiala, sub actiunea vitezei vantului.