Evoluția afacerilor din industria românească a Construcțiilor nu a fost nicidecum favorabilă în anul 2022. Din păcate, după depășirea crizei sanitare generată de evoluția epidemiei de Covid, când toată lumea se pregătea de un nou start, a început războiul din Ucraina, fapt care a declanșat noi și grave probleme pe tot globul. Prețul energiei a luat-o razna, fie că vorbim de gase naturale, petrol, benzină, motorină, energie electrică, sursele de aprovizionare cu oțel, produse chimice, și, în general, cu materiale de construcții care veneau dinspre Ucraina și Rusia au fost întrerupte, comerțul cu China decurge extrem de greu, deci, a devenit necompetitiv să mai cumperi de acolo, forța de muncă este în continuare deficitară, iar toate aceste lucruri nu aveau cum să nu lase urme în afacerile din acest segment al economiei naționale. E drept, unele fonduri primite prin intermediul PNRR, precum și câteva măsuri timide de sprijin, au mai ajutat constructorii, dar industria este în criză, oricum am privi lucrurile. Iată cum stau lucrurile, pe fiecare segment principal în parte. Ce spune statistica? Pentru a putea creiona o imagine cât de cât apropiată de realitate, vă propunem să plecăm de la datele statistice, luând ca reper luna august a acestui an. Potrivit INS,  volumul lucrărilor de construcţii a crescut, faţă de luna iulie 2022, cu 8,0% Și volumul lucrărilor de construcţii a crescut, faţă de luna august 2021, ca serie brută, cu 15,7%, iar ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cu 15,6%. Crteșterea volumului de construcţii a fost evidențiată de lucrările de reparaţii capitale (+23,1%), lucrările de întreţinere şi reparaţii curente (+10,8%) şi lucrările de construcţii noi (+4,8%). Pe obiecte de construcţii, au avut loc creşteri la clădirile nerezidenţiale (+10,4%), lucrările de construcţii inginereşti (+10,3%) şi la clădirile rezidenţiale (+1,2%). olumul lucrărilor de construcţii a crescut, ca serie brută, cu 15,7%, creştere evidenţiată la lucrările de reparaţii capitale (+36,9%), lucrările de întreţinere şi reparaţii curente (+31,9%) şi la lucrările de construcţii noi (+8,0%). Pe obiecte de construcţii, au avut loc creşteri la lucrările de construcţii inginereşti (+23,4%) şi la clădirile nerezidenţiale (+21,1%). Dacă ne vom raporta la aceeași perioadă a anului 2021 vom vedea că volumul lucrărilor de construcţii, ca serie brută cu 6,6%. Diferențiat, creşteri au avut loc la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente (+14,8%), lucrările de reparaţii capitale (+5,8%) şi la lucrările de construcţii noi (+4,1%). În privința autorizațiilor de construire eliberate la data de 31 august 2022, INS informează că s-au eliberat 4043 autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale, în creştere cu 4,6%, faţă de luna iulie 2022 şi în scădere cu 17,0 %, faţă de luna august 2021. În profil teritorial, această creştere a fost reflectată în următoarele regiuni de dezvoltare: Nord-Vest (+100 autorizaţii), Nord-Est (+75), Centru (+70), Sud-Vest Oltenia (+69) şi Sud-Est (+60). Scăderi s-au înregistrat în următoarele regiuni de dezvoltare: Bucuresti-Ilfov (-86 autorizaţii), Vest (-62) şi Sud-Muntenia (-48). Însă, dacă ne raportăm la aceeași dată a anului 2021, vom vedea că numărul autorizațiilor de construire a scăzut cu 10,3 %. Prețuri și costuri uriașe Așadar, dacă pornim de la datele statistice, măcar la finalul celor opt luni din anul 2022, imaginea ar fi contradictorie. Pe de o parte, volumul construcțiilor a crescut, grație contractelor deja încheiate cu beneficiarii, pe de altă parte, intențiile de viitor în privința construcțiilor au scăzut, dacă ne uităm la numărul autorizațiilor. Cauzele sunt multiple. În primul rând, pe piață, indiferent dacă ne referim la zona imobiliară, de office, parcuri logistice sau industriale, există o oarecare teamă. Criza energentică, situația geopolitică generată de războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, creșterea prețurilor la materialele de construcții și inflația îi fac pe mulți să stea în espectativă, păstrându-și banii pentru vremuri mai bune. Dacă ne referim la prețul materialelor, iată ce susține o analiză efectuată de Business Business MicroCredit IFN: ”Prețurile materialelor de construcții au crescut vertiginos. Costul materiilor prime, cum ar fi lemnul, materialele plastice și oțelul, a crescut în mod deosebit. Întreruperile lanțului de aprovizionare au diminuat oferta de materiale de construcții, la fel cum producția a rezistat în timpul pandemiei. Acest lucru a dus la penurie și la creșteri de prețuri”. Analiza citată precizează că din cauza întreruperilor lanțului valoric, se așteaptă ca deficitul de lemn și oțel să rămână o problemă cel puțin până la jumătatea anului 2023. Mai rău, în iulie, Comisia Europeană anunța în urma unui sondaș că aproximativ 40% dintre furnizorii de beton, ciment și cărămizi au declarat că își vor majora și mai mult prețurile. În cazul lemnului și al oțelului, procentul companiilor care se așteaptă să crească prețul de vânzare este chiar mai mare. Ca urmare, creșterile de prețuri ale materialelor de construcții au pus sub presiune volumele de profit ale companiilor de construcții. Acest lucru poate duce cu ușurință la pierderi. Finalul analizei nu anunță nici el un viitor mai bun: ”În luna iulie, conform unui sondaj al Comisiei Europene, aproximativ 40% dintre furnizorii de beton, ciment și cărămizi au declarat că se așteaptă să își majoreze și mai mult prețurile. În cazul lemnului și al oțelului, procentul companiilor care se așteaptă să crească prețul de vânzare este chiar mai mare”. Ca un paleativ, guvernul a venit, totuși, cu o măsură oarecum compensatorie, pentru constructori, anunțând sprijin financiar pentru lucrările publice deja contractate, fapt care a mai ridicat, într-o oarecare măsură, presiunea de pe umerii companiilor din construcții. Dar consturile nu sunt unica mare problemă, ci și deficitul de forță de muncă, deficit care se menține acut. Criza forței de muncă se agravează Referindu-se la criza forței de muncă din Industria Construcțiilor, iată ce declara domnul Cristian Erbașu în conferința ”Cum (nu) construim în România”, desfășurată în această vară, și citat de postul de televiziune Digi24: ”Suntem de multe ori în situaţii și interese divergente. Constructorii dau faliment acum din alte două situaţii: n-au oameni, dar semnează contracte pe care nu le pot duce la finalizare. N-au de unde. Noi învârtim aceeaşi oameni.Şi al doilea lucru, o altă problemă majoră, vizavi de finanţare. În România sunt peste 400.000 de lucrători în construcţii, dar în Europa sunt peste 700.000 de români care lucrează în construcţii. Gândiţi-vă dacă se dă drumul la reconstrucţia Ucrainei. Ce se va întâmpla?”. Referindu-se la problemele constructorilor, în același eveniment, domnul Erbașu a adăugat: ”Colegilor de la firmele de investiţii private le aduc aminte un singur lucru: N-au cultivat dezvoltarea acestei bresle, din dorinţa de a face profit. Şi eu sunt investitor, să ştiţi, şi vă dau doar trei cifre: În România, ceea ce se construieşte cu 700 de euro, în Polonia se construieşte cu 1.200 - 1.300 euro, iar în Belgia se construieşte cu 2.500 euro. Acelaşi lucru, același spaţiu locativ, se vinde în România 1.000, 1.200, 1.500 euro, în Polonia cu 2.500 euro, în Belgia cu 5.000 - 6.000 euro. Și nu sunt în centrul oraşelor mari, mai pe la margine. Vă spun acum profiturile. Profiturile medii, în România, sunt undeva spre 40%, scad deja spre 30%, în Polonia sunt în jur de 20%, în Polonia sunt în jur de 20%, iar în Belgia 12%. Deci lucrurile sunt invers. Așadar, să nu ne surprindă faptul că lucrurile nu merg bine, n-au o direcţie sănătoasă”, a concluzionat preşedintele FPSC. ”Hăis și cea”, în proiectele de infrastructură Din fericire, lucrurile par a fi promițătoare pentru viitor, dacă totul va decurge așa cum speră toată lumea. Un exemplu îl oferă Ministerul Dezvoltării care deja a primit sume impresionante care au fost dirijate spre dezvoltarea locală și edilitară, începând sau urmând să înceapă ample proiecte de reabilitare (în cadrul programului ”Valul renovării”, construcției a peste 200 de creșe, școli, câteva spitale, centre culturale, stadioane, săli de sport etc. Totodată, sunt în desfășurare unele lucrări de infrastructură rutieră care se desfășoară într-un ritm satisfăcător: Pe A1, în zona Boița-Sibiu, pe noua autostradă a Moldovei, pe unee șosele de centură, cum ar fi cea a Oradei sau a Bucureștiului (Sud), pe Drumul Expres Pitești-Craiova, cu excepția părții contractată de italieni, etc. Din păcate, însă, podul de peste Dunăre de la Brăila va fi inaugurat de abia în anul 2023. Italienii, tot ei!, care au rămas în urmă cu lucrările, în parte, și din cauza autorităților din România care nu au efectuat rapid exproprierile pentru amenajarea șoselelor de acces spre și dinspre pot, au cerut șase luni de amănare a termenului de predare, dar sunt mulți care se tem că acest pod va fi inaugurat tocmai în 2024. Iar dacă ne referim la infrastructura feroviară, lucrurile stau și mai rău. Iată ce susțin cei de la Asociația Pro Infrastructură: ”Din păcate guvernul are ochi doar pentru drumuri, iar actualizarea prețurilor reglementată prin OUG a arătat o nepăsare cruntă față de domeniul feroviar, ignorând parametri esențiali în procesul mult mai complex de execuție. De exemplu, pe lotul 3 al liniei spre Vestul țării, llista problemelor e cât șantierul de lungă, deoarece CFR a pus un proiect cu lacune pe masa constructorului. În mod normal acesta ar trebui să fie (aproape) perfect, iar antreprenorul doar să pună în operă lucrările. Erorile se traduc în costuri suplimentare de timp și bani pentru noi toți. În Sighișoara încă avem un pod în expertiză (îl modernizăm sau îl demolăm?) și firul nou e blocat. La varianta de viteză Vânători abia acum se demolează locuințele expropriate. Astfel avansul este unul modest față de cum ne-a obișnuit pe alte șantiere. La Archita, dealul a luat-o la vale, iar firma Aktor a înghețat lucrările, lungind-o cu reproiectarea timp de un an, procedură tot nefinalizată. În zona tunelurilor de la Beia iar avem reproiectare în curs, deci blocaj. La Paloș blocaj iar, drumul județean nefiind mutat, sarcină a aceluiași constructor. În zonele fără probleme progresul, dacă există, este modest. E bine că s-au deschis noi fronturi de lucru pe variantele de traseu, dar anul 2022 este pierdut”. Dar, nu e totul dramatic. Iată: ”Pe lotul 2 al Liniei Vest stăm în sfârșit mai bine, având lucrări de o complexitate fără precedent în istoria căilor noastre ferate: două tuneluri cu galerie dublă, de aproximativ 5 km și 7 km lungime. Portalul Racoș Est al tunelului Racoș-Ormeniș (7 km) prinde repede formă”. Începe reconstrucția Ucrainei, constructorii români sunt și ei în cărți Revenind, dacă la evenimentul evocat mai sus, domnul Cristian Erbașu se referea la posibilitatea începerii reconstrucției Ucrainei, iată că acest lucru nu doar că se întâmplă, dar au fost demarate și proiecte, România fiind acceptată în rândul țărilor care vor participa la programul internațional. Mai precis, la începutul lunii noiembrie, MDLPA informa că  în format online a avut loc cea de-a șaptea reuniune a Comitetului Comun de Monitorizare al Programului Operațional Comun România-Ucraina, în cadrul căreia s-au analizat stadiul implementării programului și măsurile necesare pentru a accelera ritmul de derulare a proiectelor, având în vedere necesitatea finalizării acestora până la sfârșitul anului 2023. În prezent, Programul România-Ucraina finanțează 66 de proiecte, cu o valoare totală de 65,9 milioane euro, din care 51,8 milioane euro sunt fonduri nerambursabile. Proiectele vizează atât investiții în infrastructură, cât și achiziția de dotări, schimburi de experiență și instruiri comune ale partenerilor din cele două state participante. Până la data reuniunii, au fost plătite beneficiarilor 38 milioane euro, constând atât în prefinanțări, cât și în plăți finale pentru proiectele care și-au încheiat deja activitățile. În cadrul reuniunii, a fost discutat și proiectul de regulament european, elaborat pentru a veni în sprijinul programelor, în contextul conflictului din Ucraina și al suspendării programelor de cooperare cu Rusia și Belarus, prin care sunt vizate măsuri de flexibilizare a implementării proiectelor și simplificarea anumitor proceduri de management. Scădere a numărului de tranzacții imobiliare Pentru că analiza pieței imobiliare din România o puteți citi în rubrica dedicată acestui segment, aici nu ne vom referi decât la evoluția tranzacțiilor in luna octombrie. După cum informează ANCPI, în penultima lună de toamnă a anului 2022 au fost vândute, la nivelul întregii țări, 59.927 de imobile, cu 2.127 mai puține față de luna septembrie. Numărul caselor, terenurilor și apartamentelor care au făcut obiectul tranzacțiilor în luna octombrie este cu 926 mai mic față de perioada similară a anului 2021. Cele mai multe vânzări de imobile au fost înregistrate, în octombrie 2022, în București – 13.315, Ilfov – 3.687 și Brașov – 3.126. Județele cu cele mai puține imobile vândute în aceeași perioadă sunt Olt – 136, Călărași – 269 și Alba – 294. Numărul ipotecilor, la nivel național, în octombrie 2022, a fost de 22.267, cu 2.739 mai mic față de octombrie 2021. Cele mai multe operațiuni de acest gen au fost înregistrate în București – 5.937, Timiș – 1.754 și – Ilfov – 1.652. La polul opus se află județele Sălaj – 37, Covasna – 50 și Gorj – 61. Județele în care au fost vândute cele mai multe terenuri agricole în a zecea lună a anului 2022 sunt Dolj – 1.053, Buzău – 866 și Galați – 723. Mai multe informații sunt disponibile pe pagina web a Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI), www.ancpi.ro, la secțiunea Presă/Statistici. Lumea se pregătește de tranzacționare Cu toate acestea, lumea nu pare să renunțe la a spera la un viitor mai bun, dovadă a numprului de documente cadastrale eliberate de ANCPI până la finalul lunii septembrie 2022. Potrivit unui comunicat al Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) a eliberat, online, peste 1,3 milioane de documente, în primele nouă luni ale anului 2022. În privința terenurilor, inclusiv cele agricole, ANCPI a finalizat lucrările de înregistrare sistematică a imobilelor la nivelul întregii localități în 156 de UAT-uri, din totalul de 3.181 UAT-uri, precum și în peste 19.000 de sectoare cadastrale, cu o suprafață totală de peste 3.860.000 de hectare. Dintre acestea, 42 de comune au fost cadastrate cu fonduri europene. Astfel, până la data de 02 noiembrie 2022, prin programele derulate, ANCPI a deschis 5.187.353 de noi cărți funciare, gratuit pentru cetățeni. Din totalul de 9,54 de milioane de hectare de terenuri agricole care fac obiectul subvențiilor Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), au fost înregistrate în sistemul integrat de cadastru și carte funciară 6,59 milioane de hectare (69%). În prezent, se desfășoară lucrări de cadastru la nivelul întregului UAT în 570 de localități, dintre care 518 comune beneficiază de fonduri europene, precum și în 19.606 sectoare cadastrale. Toate acestea, ne îndreptățesc să credem că, în momentul în care, din punct de vedere economic, lucrurile se vor mai limpezi, afacerile din zona imobiliară și de real estate vor cunoaște o nouă perioadă de dinamism.