Emilia Cerna Mladin, presedinta Asociatiei Auditorilor Energetici din Romania, spune ca reabilitarea termica ar fi trebuit demarata si in Romania de mai multi ani, asa cum a facut toata Europa, dar considera ca statul subventioneaza prea generos reabilitarea termica, in detrimentul unei educatii corecte a populatiei, si nu e de acord cu faptul ca anumite primarii au plusat electoral in aceasta directie. In alte tari statul nu a bagat bani in reabilitarea unei proprietati private. La noi, la inceput, asociatiile de locatari nu au vrut. Unele chiar s-au retras din program dupa ce ministerul platise proiectele. Acum se imbulzesc, sunt prea multe solicitari in raport cu fondurile. Dar n-ar vrea sa dea nici macar a cincea parte din costul de executie, ceea ce e foarte putin, crede Mladin. Ea spune ca nu are dubii ca programul e atins de coruptie, ca doar se petrece in Romania. Se lucreaza prost, intr-adevar. Primariile au derulat licitatii avand ca unic criteriu cel mai mic pret. S-au castigat licitatii in care o firma se angaja sa auditeze 80 de blocuri intr-o saptamana-doua. Nu se poate face asa ceva. Auditatea unui bloc ia cel putin zece zile, unele nu au RLV-uri. Cele mai multe blocuri nu au carte tehnica. 80 de blocuri poti sa le faci cel mai repede in doua luni. S-au dat astfel lucrari in mod discretional, spune Mladin. Presedinta auditorilor considera ca Brasovul este orasul exemplar in privinta modului in care s-a facut reabilitarea, deoarece acolo locatarii s-au implicat si financiar si in urmarirea lucrarilor. Mladin subscribe la parerea generala ca o solutie pentru derularea corespunzatoare a lucrarilor ar fi un control mai bun al acestora, pentru ca nu va dura mult pana cand vom constata ca lucrarile facute acum sunt necorespunzatoare. Polistirenul si adezivul fac diferenta De aceeasi parere e si Adrian Zamfirache, director tehnic la Ceresit, unul dintre cei patru-cinci producatori mari de material de termoizolatie. El spune ca hiba programului e lipsa de coordonare. Nu exista un caiet de sarcini si niste specificatii tehnice clare minimale. Constructorul e total dezinteresat de calitatea materialelor, el vaneaza pretul cel mai mic. Nu exista o parghie prin care constructorii sa poata fi controlati, zice Zamfirache, care subliniaza ca majoritatea firmelor care au castigat licitatiile la primarii nu au legatura cu constructiile de case. Unii au facut drumuri, altii parcuri, sunt firme mari, subliciteaza, castiga net in fata firmelor de constructii civile, datorita pretului, si zic ca e bine pentru ca dupa aceea vad ei. Apoi subcontracteaza lucrarea, pentru ca nu stie cum se face lucrarea. Si din subcontractor in subcontractor, fiecare vrea sa castige, si materialul devine din ce in ce mai prost, zice Zamfirache. El mai atrage atentia ca si sincopele de finantare contribuie la calitatea proasta a lucrarilor: Ministerul da banii, primariile nu prea, firmele nu ajung sa-si primeasca banii la timp si prin urmare nici materialele nu pot sa le achizitioneze ritmic. De aceea merg si cumpara polistiren din coltul strazii, ieftin. Asa se ajunge ca acelasi bloc inceput cu material de calitate sa fie facut cu diverse materiale pe parcurs. Un sistem izolator profesionist trebuie sa fie integrat, nu iei adezivul de la unii, polistirenul de la altii, plasa de la altii. Audit energetic cu metoda copy/paste Zamfirache spune ca patru din cei mai importanti producatori de sisteme termoizolante au facut o asociatie profesionala prin care au incercat sa promoveze un caiet de sarcini care sa prevada conditiile minimale ale materialelor ce trebuie folosite la reabilitare. Ministerul ar trebui sa faca acest caiet de sarcini cu cerintele minimale pentru fiecare din partile implicate in program: executorul, producatorul de material, proiectantul. Or, la noi un audit costa intre 2 si 6 euro/mp. S-au castigat licitatii cu 0,5 euro/mp. Firmele care castiga zeci de blocuri nu mai fac audit, ci iau cu copy-paste studii de la alte blocuri, si fac proiecte sumare. Apoi, din punct de vedere al materialelor, agrementarea tehnica se obtine foarte usor in Romania, practic poti obtine autorizare tehnica pentru orice material. Nu-l testeaza nimeni. S-au sesizat acum de cand cu incendiul de la cladirea de la Armeneasca, dar in acest stil poti pune pe blocuri orice fel de material vrei, si un carton. Totul e de fatada si decat sa se faca lucrari proaste si sa cada de pe blocuri in capul copiilor, mai bine le lasi asa neizolate. Exista si localitati unde primarii au fost corecti si gospodari. Nu e cazul Bucurestiului. Un exemplu bun e Brasovul, conchide Zamfirache care avertizeaza ca intr-un an de zile vom vedea placile de polistiren cum cad de pe blocurile proaspat izolate. Peste 130 de ani vom fi reabilitati Tot in corul nemultumitilor se inscrie si Adriana Iftime, directorul Patronatului Societatilor din Constructii: Dovedim si in aceasta situatie ca suntem romani. Intentia e buna, dar e aplicata prost. Iftime crede ca problemele s-au tras din faptul ca primariile au dat pachete de blocuri pe mainile unor firme mari, refuzandu-le astfel firmelor mici si mijlocii dreptul de a castiga o paine, adica fix acelor firme pe care guvernul zicea ca le salveaza de la criza economica dandu-le de lucru in programul de reabilitare. Au castigat firme mari de infrastructura care au subcontractat lucrarile si lucrurile au scapat de sub control. Ni se compromite astfel imaginea ca ramura economica. Din aceasta practica de licitare decurg problemele de calitate. Fiecare vrea sa obtina profit si foloseste materiale proaste si ieftine, spune Iftime. Ea crede ca in ritmul de pana acum ne-ar trebui 130 de ani ca sa terminam toate blocurile. E nevoie de participarea statului, dar nu e normal ca primariile sa-si arate muschii si sa plateasca tot. Nu e corect si nici nu e in sprijinul programului. Directorul patronatului din constructii spune ca veriga slaba a programului este tocmai controlorul calitatii: dirigintele de santier. Dirigintii sunt foarte putini si slab pregatiti. Foarte usor de corupt. Daca asociatiile participau cu bani ar fi trebuit sa-si plateasca si un diriginte care sa le urmareasca lucrarile. Iftime crede ca ministerul care finanteaza jumatate din proiect ar trebui sa fie mai interesat de derularea lui corecta, dar admite ca in acest moment fiecare bloc e reabilitat dupa ureche, fara un manual obligatoriu de respectat, facut de stat. Sunt foarte multi care considera ca polistirenul alb de 8 cm grosime e suficient. Nu e adevarat, conteaza densitatea si locul in care e folosit. Daca pui la etajele inferioare sau la ultimele etaje, depinde de inaltimea blocului. La fel plasa, are diverse capacitati de aderare a mortarului. Avem si noi plangeri, si de la firme si de la asociatii, dar din pacate nu puterm dovedi toate neregulile. Furnizorii se plang de materialele cu care se lucreaza, conchide Iftime. Ministerul zice ca per total e bine Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului se declara multumit de derularea programului, chiar daca admite ca a primit cateva reclamatii de la beneficiarii nemultumiti de calitatea lucrarilor, dar acestea au avut un volum foarte mic, fara un impact la nivelul programului. Ministerul considera ca pentru obtinerea unor lucrari de calitate e suficient ca in contractele incheiate intre primarii si firmele de constructii sa fie scrise clauze corespunzatoare cerintelor esentiale, precum si garantiile materiale si alte prevederi, care sa conduca la realizarea acestor clauze. Verificarea respectarii acestor angajamente, insa, e lasata tot la mana primariilor, care contracteaza si lucrarile, in mod suspect pentru o institutie care contribuie, totusi cu 50% din bani la reabilitarea blocurilor. Cum au facut altii In toata Europa, chiar si in fostele tari comuniste, reabilitarea termica a imobilelor a inceput si de acum 20 de ani, fara ca statul sa aloce vreun ban pentru asta. Locatarii au fost obligati sa-si reabiliteze locuintele pe banii lor, cu ajutorul unor credite bancare cu dobanzi subventionate de stat. Sursa: Evenimentul zilei