De la intrarea în UE, țara noastră a cheltuit peste 10 miliarde euro pentru drumuri și autostrazi. În momentul de față, rețeaua națională autohtonă de drumuri publice numără aproximativ 86.000 de kilometri, dintre care 17.612 km de drumuri naționale și doar 747 de km de autostrăzi. Doar 747 de km de autostradă Astfel, din totalul drumurilor naționale, autostrăzile reprezentau la finele anului trecut doar 4,2%, adică 747 km de autostradă, lungimea fiind identică cu cea de la 31 decembrie 2015, conform datelor comunicate de Institutul Național de Statistică. La finele anului trecut, drumurile publice totalizau 86.080 km, din care 17.612 km (20,5% drumuri naţionale, 5361 km (41,1% drumuri județene și 33107 km (38,4% drumuri comunale. În continuare, în România încă mai există drumuri naționale de pământ pe o lungime de 15 kilometri. Unul dintre drumurile naționale de pământ despre care s-a discutat foarte mult în ultimii ani, este DN 24C Manoleasa-Rădăuți Prut, care a fost pietruit între timp. Chiar și în aceste condiții, turnarea asfaltului peste acest drum național ar trebui să fie o prioritate pentru stat. Recent, minstrul transporturilor Răzvan Cuc a anunțat că încă se mai gândește ce soluție să găsească pentru asfaltarea acestei șosele. Conform datelor recente comunicate de INS, din totalul drumurilor naţionale, 35,2% (6.200 km erau drumuri europene, 4,2% (747 km autostrăzi, iar din punctul de vedere al numărului de benzi de circulaţie, 1,6% (280 km erau drumuri cu 3 benzi, 10,3% (1820 km drumuri cu 4 benzi şi 0,1% (22 km drumuri cu 6 benzi. La 31 decembrie 2016, liniile de cale ferată de folosinţă publică în exploatare însumau 10.774 km, din care 10.635 km (98,7% linii cu ecartament normal şi 134 km (1,2% linii cu ecartament larg. Liniile de cale ferată în exploatare electrificate reprezentau 37,4% din reţeaua de căi ferate în exploatare. Densitatea liniilor la 1.000 kmp/teritoriu a fost de 45,2‰. Densităţile cele mai mari s-au înregistrat, în ordine, în regiunea Bucureşti-Ilfov (154,7‰ , regiunea Vest (58,9‰ , regiunea Sud-Est (48,9‰ şi regiunea Nord-Vest (48,8‰ . La aceeaşi dată, lungimea simplă a liniilor de cale ferată în exploatare electrificate era de 4.030 km, reprezentând 37,4% din reţeaua de căi ferate în exploatare. Planificările autorităților, doar pe hârtie După mulţi ani la rând, în care s-a reuşit o absorbţie foarte redusă a fondurilor europene destinate infrastructurii, oficialii Ministerului Transporturilor și-au propus o țintă mai mult decât optimistă: suma de 1 miliard de euro, fonduri decontate de la UE. Ca urmare, în acest an, Ministerul Transporturilor şi-a planificat finalizarea lucrărilor la aproape 100 de kilometri de autostradă, mare parte din tronsoanele de autostradă care urmează a fi deschise traficului având termenul de predare depăşit cu mai multe luni sau chiar ani. La începutul lunii martie, au fost daţi în circulaţie 15 kilometri de autostradă din lotul 2 Lugoj-Deva, restul de 13 km de şosea la patru benzi fiind amânaţi până în 2020, din cauza unor ecoducte. Încă 21 kilometri de şosea la patru benzi, respectiv lotul 3 al tronsonului Lugoj-Deva, se vor inau¬gura în vara acestui an, conform declarațiilor ministrului Transporturilor, Răzvan Cuc. În plus, oficialii speră ca, în a doua parte a anului, să reușească să fie deschişi traficului alţi 29 de kilometri în Transilvania, între Sebeş şi Turda. Spre finele anului, conform calendarului CNAIR, ar urma să se finalizeze lucrările la lotul 4 din autostrada Lugoj-Deva şi la cei 3,3 km de autostradă între Bucureşti şi Ploieşti. În plus, din datele Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere privind contractele aferente autostrăzilor construite cu bani de la bugetul de stat şi prin Programul Operaţional Infrastructură Mare 2014-2020, rezultă că în decembrie 2017 se vor inaugura primii 10 km de autostradă între Târgu Mureş şi Câmpia Turzii. La sfârşitul acestui an, cu excepţia unei porţiuni între Lugoj şi Deva, este de așteptat ca şoferii să poată circula pe autostradă de la Sibiu până la graniţa cu Ungaria. Să sperăm că, până la urmă, socoteala de pe hârtie, de la minister, se va potrivi și cu cea de pe teren! Doar 3% din reţeaua națională este la standard de autostradă Potrivit datelor INS, transportul rutier reprezintă cel mai important şi utilizat mod de transport, în condiţiile în care acoperă 75% din transportul de călători şi aproape 50% din cel de mărfuri. Autorii Master Planului General de Transport estimează că în 2020, numărul de călătorii cu autoturismul (afaceri, afaceri personale, navetă, vacanţe va creşte cu 15% faţă de cel din prezent, depăşind 2.700.000 de călătorii. Tot în 2020, numărul de călătorii în transportul de marfă va ajunge la 769.913 deplasări, cu aproape 31% mai multe decât în prezent. În condiţiile în care doar 3% din reţeaua rutieră naţională este la standard de autostradă, Master Planul General de Transport prevede construirea a 11 autostrăzi. Totodată este promisă si realizarea a 19 drumuri expres. De pildă, documentul prevede anul 2022 ca termen de finalizare a autostrăzilor Sibiu – Piteşti, şi Comarnic – Braşov. Cu doi ani mai devreme, în 2020, trebuie dată în folosinţă autostrada Tg. Neamţ – Iaşi – Ungheni, iar anul următor ar trebui să se deschidă traficului autostrada Suplacu de Barcău – Borş (+ Oradea . Pentru construcţia de drumuri expres, termenul cel mai apropiat este cel al extinderii la patru benzi a Centurii Sud Bucureşti, respectiv 2018. Cea mai mare rată a accidentelor mortale, din UE Toate statisticile arată, negru pe alb, că România se confruntă cu o problemă semnificativă în ceea ce priveşte numărul de accidente rutiere prin comparaţie cu alte ţări din cadrul Uniunii Europene. Ţinând cont de indicatorii utilizaţi de Comisia Europeană pentru măsurarea gradului de siguranţă rutieră, clasamentul şi poziţia României în UE sunt următoarele: – Număr decese la un milion de locuitori: pe locul 24 din 28; 94 faţă de media UE de 60; – Număr decese la 10 miliarde de pasageri-kilometri: pe locul 28 din 28; 259 faţă de media UE de 61; – Număr decese la un milion de autoturisme : pe locul 28 din 28; 466 faţă de media UE de 126. Pe de altă parte, drumurile cu o singură bandă pe sens sunt recunoscute ca fiind cele mai periculoase, după cum rezultă din studiile recente efectuate de EuroRAP (European Road Assessment Programme . Acestea concluzionează că, în Europa, riscul de incidenţă a accidentelor pentru un drum cu o singură bandă pe sens este de patru ori mai mare decât pentru autostrăzi. În prezent, aproximativ 90% din reţeaua naţională este formată din drumuri cu o singură bandă, ceea ce fără îndoială contribuie la statisticile defavorabile, precum şi la costuri economice semnificative asociate accidentelor rutiere. Concluzia este tristă: 5 oameni mor zilnic pe șoselele proaste din România, iar autoritățile se fac că nu înțeleg urgența necesității investițiilor în drumuri de calitate.