Industria construcțiilor contribuie semnificativ la emisiile de CO2, în special prin utilizarea betonului clasic, care implică producția de ciment. La nivel european, Comisia Europeană estimează că aproximativ 7–8% din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră provin din producția de ciment (CE, 2024). În acest context, soluțiile de beton cu amprentă redusă de carbon devin esențiale pentru atingerea obiectivelor climatice asumate prin Pactul Verde European.

În România, deși tehnologia este disponibilă, aplicarea ei rămâne sporadică. Conform datelor Institutului Național de Statistică și ale Ministerului Dezvoltării, doar 3% din proiectele de infrastructură susținute prin PNRR au prevăzut utilizarea unor soluții de beton ecologic în 2024. Criteriile tehnice impuse la licitații rămân generale, iar lipsa unei reglementări clare privind materialele de construcție cu emisii scăzute limitează adoptarea acestor inovații.

Adoptarea acestor soluții ar putea reduce cu până la 40% emisiile generate într-un șantier, conform calculelor EIT Climate-KIC. În plus, aplicarea unor rețete alternative cu adaosuri de zgură, cenușă volantă sau lianți geopolimerici oferă performanțe comparabile cu betonul tradițional, cu beneficii ecologice nete.

Accelerarea tranziției necesită un cadru normativ adaptat, stimulente financiare și formare profesională pentru constructori. Fără intervenții ferme, industria va rămâne ancorată în soluții tehnice perimate, cu impact negativ asupra sustenabilității urbane.

(Foto: Freepik)