Construcțiile modulare câștigă tot mai mult teren în România, fiind văzute ca o soluție rapidă și flexibilă pentru locuințe colective, centre de cazare, unități medicale sau spații educaționale. Aceste structuri prefabricate oferă avantajul unei execuții rapide, costuri reduse și adaptabilitate la diverse tipuri de terenuri. În Uniunea Europeană, peste 10% din locuințele noi urbane din ultimii 3 ani au fost realizate prin tehnologii modulare. În România, adoptarea este încă timidă, dar în creștere, mai ales în București, Cluj, Brașov și Iași, unde presiunea pieței imobiliare impune soluții alternative. Printre principalele beneficii: timp de execuție redus cu până la 50%, costuri mai predictibile, reducerea deșeurilor și integrarea ușoară a soluțiilor sustenabile (panouri fotovoltaice, ventilație cu recuperare de căldură etc.). Pe de altă parte, provocările includ lipsa unei reglementări clare pentru standardele de durabilitate, reticența autorităților în autorizare și percepția publică încă asociată cu ideea de „locuință temporară”. Specialiștii din domeniu cer o actualizare a normativelor și o integrare a construcțiilor modulare în planurile urbanistice. În paralel, apar tot mai multe inițiative private și proiecte-pilot care pot demonstra viabilitatea acestor soluții în România.