Dovadă a faptului că Uniunea Europeană nu este indiferentă față de bunul mers al economiei țărilor membre, Comisia pentru Construcții a emis în cursul lunii noiembrie a anului 2018 un document mai mult decât relevant referitor la acest important sector al României. Documentul, din care vă prezentăm largi extrase, nu doar că radiografiază precis industria autohtonă, dar aduce și critici, vorbind și despre eventualele obiective avute în vedere pentru anul 2020. Investițiile în infrasctructură, extrem de mici Conform Raportului, în ultimii ani, totalul investițiilor din sectorul construcțiilor din România a înregistrat o tendință ascendentă, după scăderea la un nivel record, de 17,5 miliarde de euro, în 2011, dar nu a atins încă nivelurile anterioare crizei. Anume, a ajuns la 24 de miliarde de euro în 2014, cu 31,5% mai mare decât în 2010. Investițiile totale în construcții au scăzut până în 2009, însă au înregistrat o ușoară revenire de atunci, în creștere cu 1,8%, între 2010 și 2017. Investițiile în construcții nerezidențiale și inginerie civilă au înregistrat cele mai multe lovituri, ca urmare a reducerii cheltuielilor guvernamentale din cauza crizei, scăzând cu 47,4% în perioada 2008-2009. De atunci, sectorul a intrat pe calea redresării, în ciuda unor fluctuații din anul 2015, comparativ cu anul 2010, dar numai cu 0,1%, în 2016, față de 2010. În mod similar, investițiile în locuințe au cunoscut o scădere prelungită, în urma crizei financiare, însă au început să crească în 2013 cu 25,8%, până în 2016. În termeni absoluți, investițiile din sectorul construcțiilor au totalizat 17,6 miliarde de euro, în 2014, din care 3,7 miliarde au fost investiți în locuințe, iar 13,9 miliarde au fost alocate construcțiilor nerezidențiale și civile. Investițiile totale în infrastructura internă, ca pondere în PIB, au înregistrat o tendință descendentă, începând cu 2010, scăzând de la 2,7%, la 2,1% în 2014. Totuși, investițiile în infrastructura feroviară s-au majorat considerabil, cu 64,5%, între 2010 și 2014, de la 168,8 milioane de euro, pentru a ajunge la 277,7 milioane, dar a fost cu încă 12,2% mai mic, decât în 2008. În perioada 2010-2014, țara a înregistrat o scădere cu 12,5% a investițiilor în infrastructura rutieră, de la 2,9 miliarde de euro, la 2,5 miliarde EUR. Cheltuielile de renovare a locuințelor, ca pondere a venitului disponibil al gospodăriilor populației, au crescut semnificativ între 2010 și 2011, de la 1,2%, la 4,8%, ceea ce reprezintă o creștere generală a cheltuielilor de renovare, de la 899,5 de euro, la 3,6844 miliarde de euro. De atunci, cheltuielile pentru renovarea gospodăriilor casnice, ca procent din cheltuielile gospodăriilor populației, au scăzut până la 2,9% în 2015. Cu toate acestea, suma este mult mai mare, decât media UE-28, care a fost de 0,8% în 2015. Am rămas cu bunele intenții Pentru a compensa scăderea investițiilor, guvernul român a aprobat o serie de măsuri și modificări legislative în 2015, cum ar fi reducerea TVA pentru serviciile turistice, de la 24% la 9%, ceea ce era de așteptat să sporească investițiile în servicii de cazare. În plus, rata standard a TVA a fost redusă în același an, de la 24%, în 2015, la 20% în 2016, și la 19% în 2017, fiind redusă la 5% pentru proprietățile cu o suprafață de până la 120 de metri pătrați. În septembrie 2016, guvernul a aprobat Master Planul General de Transport, revizuit. El detalia intervențiile strategice în infrastructura de transport, până în 2030, cu o valoare totală de 43,5 miliarde de euro. În special, în ceea ce privește transportul rutier, planul prevedea construirea a 1.219 de kilometri de 11 autostrăzi noi, până în 2030, precum și a 1.900 de kilometri de alte 19 de autostrăzi, pentru o investiție totală în acest sector de aproximativ 27,1 miliarde de euro. În mod specific, o investiție de 13,3 miliarde de euro era destinată autostrăzilor: 10,8 miliarde, pentru autostrăzi, 2,5 miliarde EUR pentru alte drumuri și reabilitări și 0,46 miliarde pentru ocolire. Printre proiectele de drumuri principale se numărau autostrada Sibiu - Pitești, precum și autostrada Ploiești-Buzău-Bacău-Pascani. Un plus de 10,2 miliarde de euro se dedica sectorului feroviar, pentru 25 de proiecte, printre care modernizarea și electrificarea a 1.357 kilometri de cale ferată și dezvoltarea a peste 1000 de kilometri de linii de cale ferată de mare viteză. Pachetul de infrastructură rutieră include două autostrăzi și trei drumuri rapide. Acesta includea drumul de sud, o autostradă cu o lungime de 397 km, care asigura o legătură rapidă între București, Craiova, Drobeta Turnu-Severin, Caransebeș și Lugoj, cu un cost estimat de 2,5 miliarde de euro. Implementarea acestui plan și investițiile în infrastructură în general ar fi fost sprijinite prin fonduri naționale și europene. În ceea ce privește fondurile naționale, guvernul a înființat în 2018 un Fond suveran de dezvoltare și investiții care deține un amestec de capitaluri proprii în societățile de stat și în numerar. Statul român a contribuit cu 2 miliarde de euro. Scopul fondului este de a realiza profit prin dezvoltarea și finanțarea proiectelor de infrastructură bancabile și sustenabile și în alte sectoare ale economiei. Din păcate, în momentul de față, toate aceste mari proiecte sunt abandonate sau se află în suspensie, guvernul de la București nefiind preocupat la modul serios de dezvoltarea infrastructurii României. Rată de absorbție aproape de 0 În ceea ce privește finanțarea UE, România are o alocare totală de 30,8 miliarde de euro din Fondurile Structurale și de Investiții (ESIF europene, cu 6,1 miliarde de euro alocați în special pentru infrastructurile de rețea pentru transport și energie. Anterior, în iulie 2015, Comisia Europeană a adoptat Programul Operațional Major pentru Infrastructură (LIOP 2014-2020, cu un pachet de investiții de aproape 9,5 miliarde de euro din fondurile regionale ale UE, destinate investițiilor în proiecte de transport, mediu și energie. În acest sens, Banca Europeană de Investiții (BEI ar fi jucat un rol crucial, acordând noi împrumuturi în valoare de 1,04 miliarde de euro numai în 2016, din care 760 milioane, dedicate proiectelor de infrastructură prioritare, cum ar fi infrastructura energetică la scară mare și îmbunătățirea mediului (360 milioane și gestionarea deșeurilor solide și municipale (300 milioane de euro, în cadrul Programului Operațional pentru infrastructură mare . În plus față de ESIF, România a semnat, până la sfârșitul anului 2016, contracte de 1,2 miliarde de euro pentru proiectele din cadrul Facilității Conectarea Europei (CEF . Cu toate acestea, rata scăzută de absorbție a fondurilor UE de către România limitează impactul economic efectiv al investițiilor. La sfârșitul lunii octombrie 2016, absorbția fondurilor UE, în perioada de programare 2007-2013, a fost de 77,5%, cea de-a doua cea mai scăzută în UE, în timp ce absorbția fondurilor UE pentru perioada 2014-2020 a fost de 0,98%, cu o medie UE de 2,6% . Eforturile în acest sens au fost realizate printr-un acord cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD , care vizează să sprijine România în utilizarea eficientă a fondurilor structurale ale UE în domenii prioritare, inclusiv în infrastructură. Ca urmare a tuturor acestor aspecte, în a doua parte a anului 2018, Comisarul European Corina Crețu a adus critici dure guvernului de la București pentru incapacitatea actuală de a elabora programe de dezvoltare și investiții în infrastructură, criticând totodată vehement noile propunere de realizare a acestor lucrări prin contracte public-private și nu cu ajutorul fondurilor europene, care stau nefolosite, deși sunt la dispoziția României. Forța de muncă, o mare problemă structurală Participarea elevilor din învățământul secundar superior la educația și formarea profesională (VET , în domeniul construcțiilor, a fost de 56,3%, în 2015, cu o ușoară scădere față de 2014, dar peste media UE, de 47,3%. În ciuda acestui fapt, rata de angajare a absolvenților VET era mult sub media UE, ajungând la 63,3% în 2016, comparativ cu media UE de 75%. Acest lucru este cauzat de faptul că programele educaționale și de formare profesională, precum și calificările, sunt insuficient aliniate nevoilor pieței muncii. Mai mult, participarea adulților la învățare, pe tot parcursul vieții, a fost de 1,2%, în 2016, cea mai mică din UE (10,7% . România a luat câteva măsuri pentru a remedia deficiențele sistemului său de educație și formare profesională, adoptând o strategie națională VET în 2016, pentru a îmbunătăți alinierea calificărilor cu piața forței de muncă, sporind participarea și îmbunătățind calitatea personalului de formare. Mai mult, s-au depus eforturi pentru implementarea unui sistem de educație și formare profesională duală, pentru a crește participarea companiilor la procesul de formare și pentru a îmbunătăți în continuare abilitățile practice ale studenților. În trecut, sectorul construcțiilor a fost un domeniu atractiv pentru absolvenții de învățământ superior din România, în special înainte de criză, când a fost în plină expansiune. Cu toate acestea, în ultimii ani, salariile comparativ mai scăzute, la nivel de intrare, pentru absolvenții educați, i-a determinat pe aceștia să își schimbe preferințele, îndreptându-se spre locurile de muncă în sectoare alternative, industria TIC fiind sectorul preferat pentru 73% dintre aceștia, comparativ cu numai 15% pentru sectorul de construcții. Paleative private În 2014, Federația Proprietarilor Societăților de Construcții a inițiat un program co-finanțat prin intermediul Fondului Social European, având ca scop furnizarea de îndrumare, formare și calificări către 962 de persoane, în domeniul locurilor de muncă legate de construcții. Proiectul, numit ”Calificați-vă! Dați-vă șansa unei vieți mai bune!” urmărește creșterea competitivității și adaptabilității forței de muncă în construcții, prin promovarea beneficiilor vieții, pregătire profesională îndelungată, acces și participare. Programul presupune cursuri de instruire bazate pe necesitățile pieței construcțiilor, inclusiv izolarea, tâmplăria, amenajarea pardoselilor, amenajarea cărămizilor, montarea fitingurilor din aluminiu și plastic, etc. O altă inițiativă privată importantă a fost inițiată de divizia de adezivi Henkel România. Compania austriacă, într-un consorțiu cu Fundația Româno-Germană din Timișoara și Sibiu, a oferit instruire profesională gratuită și informații recente despre fabricarea de substanțe adezive și tehnologii pentru 740 de lucrători în construcții. Proiectul a avut ca scop creșterea nivelului de calificare a lucrătorilor din construcții și a vânzătorilor de produse de construcție și a inclus cursuri de pregătire a amenajărilor, montarea plăcilor de faianță și instalarea sistemelor termoizolante pentru clădiri. Cursurile s-au bazat pe o metodă de formare profesională duală, combinând, atât cunoștințe teoretice, cât și practice. În cele 18 luni de implementare, 90% dintre participanți au obținut certificate de calificare recunoscute, atât la nivel național de către Ministerul Educației, cât și la nivel european. Proiectul a fost co-finanțat prin Fondul Social European și a avut un buget de aproximativ 1 milion de euro. În plus, Casa de Meserii și Construcții- CMC (Școala de Formare Profesională a Constructorilor , este responsabilă de dezvoltarea bazei de capital uman în sectorul construcțiilor și de promovarea formării profesionale continue. În acest scop, oferă o varietate de cursuri, inclusiv zidărie, tencuieli, izolații impermeabile, acoperișuri și pardoseli, dar și managementul proiectelor și ”formarea formatorilor”. Pentru a se asigura că oferta de formare este în concordanță cu cerințele industriei, CMC promovează colaborarea între o varietate de părți interesate, de la asociațiile comerciale naționale la asociațiile patronale relevante, care sunt implicate activ în definirea nevoilor și acțiunile care trebuie luate pentru dezvoltarea capitalului uman de construcție. CMC participă, de asemenea, la proiecte naționale și internaționale, pentru a sprijini educația și formarea adulților, a dezvolta abilități legate de eficiența energetică și a extinde forța de muncă bine calificată în acest sector. În cele din urmă, în cadrul programului ”Orizont 2020”, UE finanțează proiectul Fit-to-nZEB, din 2017 până la jumătatea anului 2019, care vizează furnizarea unor programe inovatoare de formare pentru adaptarea locuințelor la nZB. Cele cinci obiective ale acestui proiect cuprind elaborarea unui set de rezultate de învățare privind renovarea energiei profunde, dezvoltarea de noi programe de formare, revizuirea planurilor educaționale naționale, formarea formatorilor și sprijinirea și monitorizarea cursurilor pilot. În lipsă de altceva… În lipsa marilor investiții în lucrările de infrastructură, rămân doar câteva programe locale, și acestea aflate în multe dintre situații în suspensie. Eficiența energetică și strategiile durabile de construcție în România sunt reglementate de Legea nr. 121/2014 privind eficiența energetică și punerea în aplicare a Directivei 2012/27 / UE privind eficiența energetică. Această lege definește principalele acțiuni care trebuie întreprinse pentru atingerea obiectivelor de economisire a energiei până în 2020. În plus, Legea 159/2013 transpune dispozițiile Directivei 2010/31/CE în legislația națională, prin modificarea Legii nr. 372/2005 privind performanța energetică a clădirilor (de exemplu, nZEB, EPC etc. . În ianuarie 2016, guvernul român a aprobat o nouă modificare a Legii nr. 372/2005, privind performanța energetică a clădirilor. Legea prevede obligația primarilor din zonele urbane cu mai mult de 5.000 de locuitori de a iniția planuri multi-anuale locale de creștere a numărului de clădiri noi și existente, al căror consum de energie este aproape zero. Pe baza planurilor locale, Ministerul Dezvoltării Regionale a elaborat un plan național pentru a crește numărul de noi clădiri tip nZEB și să încurajeze transformarea eficientă a clădirilor existente în clădiri nZEB. În conformitate cu cerințele Directivei privind eficiența energetică (2012/27 / UE , guvernul român a aprobat Planul național de acțiune privind eficiența energetică (NEEAP pentru perioada 2014-2020, care stabilește consumul estimat de energie și măsurile planificate de eficiență energetică, urmând să îndeplinească obiectivele privind eficiența energetică până în 2020. PNAEE din România are două obiective, și anume, reducerea consumului de energie primară la 43 milioane tone de echivalent petrol, până în 2020, și reducerea consumului final de energie la 30 de milioane de tone. Aceste obiective ar putea fi atinse printr-o serie de programe inițiate de Autoritatea de Reglementare pentru Energie, inclusiv ”Reabilitarea termică a blocurilor”, ”2006-2020 - căldură și confort” și programul ”Eficiența energetică în gospodării și comunitățile cu venituri reduse”. Teoretic, acestea sunt coordonate de Ministerul Dezvoltării Regionale. Programul de reabilitare termică, lansat în 2009 de către Ministerul Dezvoltării Regionale și aflat încă în derulare, urmărește creșterea eficienței energetice a clădirilor rezidențiale construite între anii 1950-1990, pentru a reduce specificul consum anual de energie pentru încălzire sub 100 kWh/m2. În cadrul programului, care a avut un buget total de 11,3 milioane de euro pentru 2015 și 5,6 milioane de euro, pentru 2016, 80% din costurile lucrărilor de reabilitare sunt acoperite de bugetele statului și locale, și de beneficiarii care furnizează suma rămasă. Activitățile eligibile în cadrul programului includ izolarea termică a pereților exteriori ai blocului, înlocuirea ferestrelor și ușilor exterioare ale apartamentelor, termoizolația și hidroizolarea acoperișurilor și podelelor. De la introducerea sa, au fost reabilitate 1.652 blocuri de apartamente și aproximativ 62.000 de apartamente, deși ”Programul de încălzire 2006-2020-Căldura și confortul” (Programul Termoficare 2006-2020 , introdus în 2006 și planificat până în 2015, a fost extins până în 2020, cu un buget total disponibil de 465,8 milioane de euro. Programul își propune să modernizeze, să reînnoiască și să dezvolte furnizarea centralizată de căldură a autorităților locale, precum și să îmbunătățească calitatea și accesibilitatea sursei de energie termică. În cadrul sistemului, administrațiile locale pot beneficia de o cofinanțare de la stat, de până la 70% din valoarea investițiilor. Mai mult, proiectul ”Îmbunătățirea eficienței energetice în locuințe și comunități cu venituri reduse” a fost realizat între 2011 și 2016 cu scopul de a reduce emisiile de CO2 provenite din clădiri, prin promovarea specializării profesioniștilor în construcții (arhitecți, ingineri constructori, auditori energetici etc. , în tehnicile de eficiență energetică. Proiectul, care a vizat autoritățile locale din șase municipalități pilot, a inclus, atât o instruire, cât și o componentă de intervenție reală, și a avut ca rezultat reabilitarea termică și instalarea încălzirii centrale în blocurile de locuințe sociale, prin organizarea de cursuri care au antrenat 826 profesioniști din construcții. Programul a beneficiat de un buget de 2,8 milioane de euro, de la Ministerul Dezvoltării Regionale și prin Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD . De asemenea, BEI contribuie la realizarea obiectivelor din cadrul eficienței energetice naționale prin Planul de acțiune (NEEAP . De exemplu, în 2016, BEI a împrumutat 19,5 milioane de euro, pentru a finanța a doua etapă a programului de renovare pentru locuințe cu mai multe familii din București. Prima tranșă de 22,5 de euro milioane a fost deja disponibilă. În general, este de așteptat o economie de aproximativ 50% a consumului de energie termică și o economie de energie specifică de 74 GWh, în cazul a 140 de clădiri, cuprinzând 9.500 de apartamente complet renovate. (Cf. ”European Commission, European Construction Sector Observatory: Country profile Romania, Current Status & National Strategy to meet Construction 2020 Objectives-November 2018”. Subtitlurile aparțin autorului