566
Recent, Curtea Europeană de Conturi a făcut o analiză a principalelor proiecte europene de infrastructură. Referitor la România, C.E.C a reținut următoarele:
”Pentru infrastructurile de transport de maximă importanță, modificările care au intervenit de-a lungul timpului la nivelul proiectării și al sferei proiectelor au generat, până în prezent, creșteri de costuri în valoare de 17,3 miliarde de euro (sau 47 %) în comparație cu costurile estimate inițial.
Există de asemenea niveluri ridicate de birocrație. În cazul autostrăzii A1 din România, cu o lungime de 582 km, este necesară o autorizație de construcție pentru fiecare 7 km de autostradă, iar o autorizație de mediu este necesară pentru fiecare 26 km.
Întârzierile înregistrate sunt foarte mari: pentru componentele principale ale infrastructurilor, fără a se ține seama de timpul necesar pentru construcția infrastructurii de acces aferente, întârzierea în darea în exploatare este în medie de 11 ani.
Acest lucru are consecințe importante în materie de siguranță și pune în pericol eficiența cofinanțării acordate de UE. Curtea a observat totodată că, pentru cele 17 acțiuni auditate, au fost retrase deja fonduri în valoare de 1,4 miliarde de euro din cofinanțarea alocată inițial de UE.
Supravegherea asigurată de Comisie cu privire la finalizarea coridoarelor rețelei centrale de către statele membre este una „de la distanță”. Pentru a supraveghea progresele, Comisia utilizează un sistem de informații cu scopul de a coordona și 8 a sprijini politica și se bazează pe sprijinul coordonatorilor europeni, ale căror resurse și competențe sunt insuficiente pentru a asigura o supraveghere eficace.
În cadrul gestiunii partajate, metodă potrivit căreia responsabilitatea primară pentru implementare revine autorității de management competente, Curtea a identificat, în construcția autostrăzii A1 din România, o utilizare suboptimă a unor fonduri ale UE în valoare totală de 12,4 milioane de euro, precum și irosirea a 3,7 milioane de euro reprezentând cofinanțare din partea UE.”