Date noi arată urgența de a renova clădiri europene, a declarat pentru Euractiv  Oliver Rapf, directorul executiv al Buildings Performance Institute Europe (BPIE), un think tank independent.

O nouă Directivă

Negocierile pentru Directiva UE privind clădirile, EPBD, sunt aproape de final, următoarea întâlnire trilog între instituțiile UE fiind planificată pentru 7 decembrie.

Înțelegem că colegislatorii sunt dornici să încheie discuțiile înainte de noul an și să ajungă la un text final, care este de înțeles.

Procesul de „reformare” a politicii – o practică standard de „îmbunătățire” a legislației existente – este pe cale să atingă pragul de doi ani, iar accentul politic în noul an se va concentra pe alegerile UE din primăvară și pe prioritățile unei noi Comisii Europene.

În același timp, UE va dori să fie un lider global în politica climatică în viitoarele negocieri COP 28 privind schimbările climatice de la începutul lunii decembrie.

Într-adevăr, putem fi de acord cu toții că ajungerea la o concluzie de impact asupra EPBD acum este mai benefică decât amânarea acestuia în continuare, deoarece progresele în îmbunătățirea performanței de mediu a clădirilor noastre stagnează.

Cea de-a doua ediție a EU Buildings Climate Tracker (EU BCT), tocmai publicată de BPIE, arată că, în ciuda acordului ecologic european, angajamentele politice obligatorii convenite la Paris în 2015 cu 196 de partide și noile obiective europene privind clima pentru 2030 și 2050 aprobate. de către toate cele 27 de state membre ale UE, sectorul construcțiilor este, încă, departe de a atinge neutralitatea climatică.

Sever în afara drumului

Sistemul de urmărire a climei pentru clădiri din UE arată un decalaj uriaș între locul în care stocul de clădiri ar trebui să fie pe calea neutralității climatice și locul în care se află cu adevărat.

Dezvoltat de BPIE, EU BCT este un instrument independent unic pentru a monitoriza progresul stocului de clădiri din Uniunea Europeană în vederea atingerii neutralității climatice până în 2050, acoperind perioada 2015 până în 2020.

Pentru UE, instrumentul de urmărire a identificat un decalaj general semnificativ de decarbonizare de peste 10 puncte între locul în care ne aflăm astăzi și locul în care ar trebui să fim pe calea către neutralitatea climatică.

O concentrare geografică specială asupra Europei Centrale și de Est arată o tendință și mai îngrijorătoare: până în 2020, progresul în decarbonizarea stocului de clădiri va fi cu 21 de puncte de calea de decarbonizare necesară, cel mai mare decalaj de la începutul perioadei de urmărire în 2015.

Instrumentul de urmărire măsoară progresul sub forma unui indice bazat pe puncte, compus din cinci indicatori, inclusiv emisiile de CO2, consumul final de energie, cota de energie regenerabilă, investițiile în renovare și cheltuielile interne de energie.

Acesta combină indicatorii relevanți pentru elaborarea politicilor climatice și energetice cu indicatori care abordează chestiuni de politică socială, cum ar fi accesibilitatea energiei.

Constatările evidențiază necesitatea unei creșteri semnificative a eforturilor de a conveni și implementa politici eficiente în viitorul apropiat.

Reducerea emisiilor legate de energie

Deși este esențial să se încheie rapid negocierile EPBD, este inacceptabil un acord lipsit de inimă care adaugă mai multă neclaritate privind interpretarea politicilor.

EPBD trebuie să acorde prioritate reducerii drastice a consumului de energie în clădirile existente prin renovare și nu trebuie să permită în niciun caz spațiu pentru combustibilii fosili folosind limbaj neclar sau lacune furtive în textul final.

Europa trebuie să-și intensifice în mod semnificativ eforturile de renovare a clădirilor la cele mai înalte standarde de performanță. O EPBD puternică este cea mai bună șansă a noastră de a ne asigura că ne scăpăm rapid de pericol și că ne luăm pe calea către neutralitatea climatică.

Unele dintre noile prevederi care se preconizează să facă textul final al EPBD sunt esențiale pentru reducerea rapidă a consumului de energie și a emisiilor de la clădiri, dar limbajul final convenit poate face toată diferența în ceea ce privește eficiența lor cu adevărat.

În special, standardele minime de performanță energetică (MEPS) ar trebui să fie concepute în mod clar, să abordeze mai întâi clădirile cu cele mai proaste performanțe, să stabilească repere și calendare clare, cu un nivel de ambiție în concordanță cu neutralitatea climatică în 2050 și să asigure un sistem puternic de susținere a conformității și de punere în aplicare pentru monitorizați și urmăriți implementarea și impactul acestora.

BPIE a colectat recent date care evidențiază motivația puternică a cetățenilor de a trăi și de a lucra în clădiri sănătoase, renovate. Accesul la case sănătoase și o reducere uriașă a facturilor la energie pot deveni realitate.

Vedem noi modele de afaceri inovatoare conduse de companii tinere în plină dezvoltare, care permit renovarea la o scară fără precedent și transformă imaginea a ceea ce înseamnă a fi muncitor în construcții.

Un EPBD puternic este urgent, de dorit și posibil

Deși știm că factorii de decizie sunt nerăbdători să încheie rapid negocierile EPBD, ei sunt, de asemenea, responsabili pentru a se asigura că cetățenii au case sănătoase, cu facturi la energie accesibile, protejându-i de impactul schimbărilor climatice și sporind independența energetică a Europei.

EPBD a fost foarte politizat. Dar beneficiile unui acord puternic depășesc cu mult riscul de a accepta o legislație lipsită de caracter, care trebuie evitată. cu toate costurile.

Un EPBD puternic va consolida inovația, viitoarele piețe de muncă și țesutul social. Și dincolo de asta, este esențială în lupta împotriva schimbărilor climatice. Știm că renovarea Europei este urgentă. De asemenea, este de dorit și avem dovezi abundente că este posibil.

Să facem să se întâmple.