247
Libertatea de a alege de unde să muncească și flexibilitatea programului îi determină pe unii să prefere lucrul de la distanță, este concluzia unui sondaj realizat de Colliers.
Tot mai multe companii depun eforturi semnificative pentru a-i readuce pe angajați în birouri, implementând soluții hibride de muncă și reconfigurând spațiile de lucru pentru a se adapta noilor cerințe.
Sentimentul de stabilitate și control asupra propriului spațiu de lucru îi face pe angajați mai predispuși să vină frecvent la birou, conform un sondaj realizat pe un eșantion de peste 500 de respondenți.
Printre alți factori importanți care motivează angajații să revină la birou se numără și o rutină clară de lucru, ușurința deplasării până la birou, așteptările managerilor legate de prezența fizică și accesul facil la zone special amenajate pentru diverse activități.
Aceste elemente nu doar că aduc stabilitate în mediul de lucru, subliniază consultanții Colliers, dar și încurajează interacțiunile față în față, esențiale pentru o colaborare eficientă.
În ultimul an și jumătate, procentul angajaților care vin la birou a crescut semnificativ, ajungând la aproximativ 55% în prima parte a acestui an, comparativ cu 40% în aceeași perioadă din 2023, potrivit estimărilor Colliers, cea mai mare companie de administrare a proprietăților de birouri din România, care gestionează aproape 600.000 de metri pătrați.
Diferențele în numărul de zile petrecute la birou sunt influențate în mare parte de gradul de autonomie al angajaților în stabilirea programului. Cei care au mai multă libertate în organizarea timpului tind să vină mai rar la birou.
Conform datelor Colliers, 65% dintre angajați urmează un program stabilit de companie (46%) sau agreat în echipă (19%), în timp ce doar o treime își stabilesc singuri programul.
Cei cu un program fix, impus de companie, lucrează în medie 3,6 zile pe săptămână la birou, în timp ce angajații care își decid singuri programul vin aproximativ 2 zile pe săptămână.
În efortul de a optimiza spațiile de birouri, multe companii oferă numeroase zone deschise pentru a se asigura că angajații au întotdeauna un loc unde să lucreze.
Totuși, cei care beneficiază de o zona determinată din care pot lucra tind să fie mai constanți, lucrând în medie 3,3 zile pe săptămână la sediul angajatorului, comparativ cu angajații pentru care nu este clară zona din care pot lucra, unde media este de doar 1,7 zile pe săptămână la birou.
Aceleași date arată că cei care vin la birou cel puțin 3 zile pe săptămână au acces la spații de lucru dedicate, în timp ce angajații care vin mai rar, 1-2 zile pe săptămână, preferă să utilizeze spațiile comune.
Aceleași date arată că prezența la birou, atât actuală cât și dorită, crește odată cu vârsta. Pentru Millennials și Generația X, lucrul de la birou era norma înainte de pandemie, în timp ce majoritatea angajaților din Generația Z și-au început cariera în timpul pandemiei.
Lista beneficiilor oferite de companii este condusă de cafeaua gratuită, disponibilă pentru 60% dintre respondenți. Alte beneficii frecvente includ parcarea gratuită și programul flexibil de lucru.
Este de remarcat faptul că numărul beneficiilor crește proporțional cu dimensiunea companiei, firmele cu peste 250 de angajați fiind cele mai generoase.
De asemenea, au fost analizate evenimentele și activitățile organizate pentru angajați, cele mai comune fiind întâlnirile sociale, team building-urile și evenimentele de dezvoltare profesională.
Un alt aspect analizat în sondajul Colliers este timpul necesar pentru a ajunge la serviciu, un factor cheie care contribuie la reticența angajaților de a reveni la birou. În medie, angajații au nevoie de aproximativ 30 de minute pentru a ajunge la birou (doar dus).
În București, 47% dintre angajați folosesc mașina personală, iar un procent similar apelează la transportul în comun. Analiza detaliată arată că cei care folosesc transportul public fac în jur de 40 de minute până la birou, în timp ce cei care călătoresc cu mașina economisesc aproximativ 10 minute.
Totodată, s-a observat că mașina este preferată pentru distanțe de 30-40 de minute, în timp ce transportul public devine alegerea principală pentru trasee mai lungi. (Foto: Freepik)