Sectorul construcțiilor este adesea perceput ca fiind profund ciclic, dependent de conjunctura economică și de accesul la finanțare. Totuși, analiza perioadelor recente de criză arată că, în realitate, construcțiile joacă un rol important de amortizor economic, mai ales în economiile emergente din Uniunea Europeană, inclusiv România.

Investițiile în infrastructură publică, locuințe sociale sau reabilitarea fondului construit sunt frecvent utilizate de guverne ca instrument anticiclic. Proiectele de construcții au un grad ridicat de efect de antrenare, generând cerere pentru materiale, transport, servicii tehnice și forță de muncă, inclusiv slab calificată. Astfel, impactul lor se propagă rapid în economie, susținând ocuparea și veniturile.

În România, această funcție stabilizatoare este vizibilă în perioadele de încetinire economică, când investițiile finanțate din fonduri europene sau bugetare au compensat parțial scăderea cererii private. Infrastructura de transport, utilitățile și proiectele publice au menținut un nivel relativ constant al activității, reducând volatilitatea sectorului.

Totuși, această dependență de investiția publică implică și riscuri. Lipsa predictibilității bugetare, întârzierile administrative și blocajele în implementare pot transforma rapid construcțiile din stabilizator în factor de vulnerabilitate. Pe termen mediu, consolidarea rolului sectorului presupune planificare multianuală, capacitate administrativă și corelarea investițiilor cu nevoile reale ale economiei.

(Foto: Freepik)