Anul 2025 aduce noi provocări pentru piața materialelor de construcții din România, pe fondul presiunilor inflaționiste, al costurilor ridicate la energie și al dezechilibrelor de pe piețele internaționale. Potrivit datelor INS și analizei Federației Patronatelor Societăților din Construcții (FPSC), prețurile la materiale esențiale precum cimentul, oțelul, BCA-ul și polistirenul au înregistrat creșteri de 12-18% față de aceeași perioadă a anului trecut. Un factor major îl reprezintă instabilitatea logistică globală – inclusiv blocajele în porturile din Orientul Mijlociu – care afectează lanțurile de aprovizionare. În plus, cererea ridicată din zona publică (PNRR, Anghel Saligny) a dus la suprasolicitarea producătorilor interni, care ajustează prețurile pentru a menține profitabilitatea. Impactul asupra dezvoltatorilor imobiliari este semnificativ: mulți sunt forțați să renegocieze contracte, să întârzie lucrările sau să restructureze planuri de investiții. Proiectele aflate în faza de execuție suferă cel mai mult, în timp ce noile inițiative devin mai greu de susținut financiar fără ajustarea prețurilor pentru consumatorul final. Specialiștii recomandă utilizarea contractelor indexabile, planificarea stocurilor și diversificarea furnizorilor pentru a reduce riscurile. În plus, se prefigurează o cerere tot mai mare pentru materiale alternative și reutilizabile, cu prețuri mai stabile.

Normativul P100-1/2024: ce schimbări aduce pentru proiectarea antiseismică?

Noul normativ P100-1/2024 privind proiectarea antiseismică a construcțiilor civile a fost publicat în Monitorul Oficial în luna martie și intră treptat în vigoare în toate fazele de proiectare pentru clădirile noi. Documentul reprezintă o actualizare esențială a standardelor de siguranță seismică, în special în contextul riscurilor crescute din zona Vrancea și din alte regiuni seismice ale României. Una dintre cele mai importante modificări este introducerea unor cerințe mai stricte pentru clădirile cu funcțiuni esențiale, precum spitale, școli sau centre de comandă. Acestea trebuie proiectate acum astfel încât să rămână funcționale imediat după un cutremur major. De asemenea, normativul introduce noi metode de analiză dinamică a structurilor, inclusiv simulări avansate pentru clădiri înalte și complexe. Această abordare este menită să îmbunătățească modelarea comportamentului real al clădirilor în timpul unui seism și să permită optimizarea consumului de materiale fără a reduce siguranța. Pentru proiectanți și dezvoltatori, adaptarea la noile cerințe implică investiții suplimentare în consultanță tehnică, software de specialitate și instruirea personalului. Totodată, beneficiarii finali ai clădirilor pot avea de câștigat pe termen lung din perspectiva reducerii riscurilor și a asigurărilor. Implementarea completă a P100-1/2024 va fi monitorizată de Inspectoratul de Stat în Construcții și reprezintă un pas important în alinierea României la bunele practici europene în domeniul construcțiilor rezistente la cutremur.

(Foto: Freepik)