În contextul urbanizării accelerate, conceptul de dezvoltare sustenabilă devine central pentru proiectele de infrastructură și construcții. Conform datelor Eurostat (2024), peste 72% din populația Uniunii Europene trăiește în zone urbane, ceea ce accentuează presiunea asupra resurselor și necesitatea unor politici de construire responsabilă.

România a început să integreze în politicile locale cerințe de sustenabilitate, în special în proiectele de regenerare urbană. Programele finanțate prin PNRR și POCU 2021–2027 includ componente privind eficiența energetică, utilizarea materialelor reciclabile și reducerea amprentei de carbon. Ministerul Dezvoltării a anunțat în 2024 lansarea a 50 de proiecte-pilot pentru cartiere verzi în orașe medii.

Pe segmentul construcțiilor civile, firmele din România adoptă treptat standarde BREEAM și LEED, iar administrațiile publice cer din ce în ce mai des audituri de sustenabilitate. Potrivit INS, investițiile în clădiri cu consum redus de energie au crescut cu 19% în 2023 față de anul precedent.

Sustenabilitatea nu mai este o opțiune, ci o obligație strategică pentru dezvoltatori, autorități și constructori. Într-un ecosistem urban supus transformărilor rapide, doar proiectele ancorate în responsabilitate ecologică și eficiență vor rămâne relevante pe termen lung.

(Foto: Freepik)