Infrastructura verde devine tot mai prezentă în strategiile de dezvoltare urbană ale Uniunii Europene. Potrivit Agenției Europene de Mediu (EEA, 2024), integrarea spațiilor verzi contribuie semnificativ la reducerea efectului de insulă termică, la captarea particulelor în suspensie și la creșterea calității vieții urbane.

În România, orașele mari precum Cluj-Napoca, Timișoara sau București încep să adopte politici publice orientate spre extinderea parcurilor, transformarea zonelor industriale abandonate și înverzirea coridoarelor de mobilitate. Datele INS arată că în 2023 suprafața spațiilor verzi din municipii a crescut cu 2,8% față de anul anterior. Programele de finanțare europeană prin PNRR și Programul Tranziție Justă includ linii dedicate infrastructurii verzi, cu obiectivul de a genera reziliență climatică și incluziune socială.

Totodată, Ministerul Mediului a lansat în 2024 o inițiativă națională privind hărțile arborilor urbani, cu scopul de a identifica zonele deficitare și de a prioritiza intervențiile locale. Infrastructura verde nu este doar estetică, ci și funcțională: reduce costurile de sănătate, îmbunătățește aerul, favorizează biodiversitatea și contribuie la coeziunea socială. Direcția europeană este clară – orașele trebuie să devină mai verzi, mai adaptabile și mai sănătoase pentru cetățeni.

(Foto: Freepik)