Reglementările europene privind eficiența energetică a clădirilor impun standarde din ce în ce mai stricte pentru dezvoltatorii din România. Conform Directivei (UE) 2018/844 și actualizărilor din 2024, toate clădirile noi trebuie să fie „cu consum de energie aproape zero” (nZEB), iar cele existente supuse renovării majore trebuie să atingă clase de eficiență energetică ridicate.

În România, implementarea acestor cerințe este încă inegală. Potrivit Ministerului Dezvoltării, doar 42% dintre autorizațiile de construire emise în 2024 pentru clădiri rezidențiale respectă integral cerințele nZEB. Acest decalaj se explică prin costurile suplimentare necesare pentru materiale performante, sisteme de ventilație cu recuperare de căldură și panouri solare sau pompe de căldură.

Pe de altă parte, fondurile europene și naționale susțin tot mai activ tranziția energetică în construcții. Prin Programul Național de Redresare și Reziliență și fondul pentru Valul Renovării, au fost alocate peste 1,5 miliarde euro până în 2026 pentru reabilitarea termică și eficientizarea energetică a clădirilor publice și rezidențiale.

Respectarea noilor cerințe devine o condiție obligatorie pentru accesarea autorizațiilor, finanțărilor și certificărilor. În același timp, investițiile în eficiență energetică aduc beneficii pe termen lung: costuri de exploatare mai reduse, confort crescut și valoare adăugată pentru proprietari.

(Foto: Freepik)