Eficiența energetică a devenit o componentă esențială a proiectării și renovării clădirilor în România și în Uniunea Europeană. Conform Directivei (UE) 2018/844 privind performanța energetică a clădirilor, toate clădirile noi trebuie să fie "cu consum aproape zero" (nZEB), iar renovările majore sunt obligate să atingă standarde minime de eficiență.

În România, legislația a fost armonizată prin Legea nr. 372/2005, actualizată în 2020, care impune certificarea energetică a clădirilor și obligativitatea măsurilor de creștere a performanței energetice. Potrivit Ministerului Dezvoltării, în 2024 au fost emise peste 60.000 de certificate energetice, în creștere cu 18% față de 2023.

Investițiile în anveloparea termică, sisteme de încălzire eficiente și surse regenerabile aduc beneficii pe termen lung. Studiile Băncii Mondiale indică faptul că reducerea consumului energetic în clădiri poate atinge 30–40%, cu un ROI estimat la 7–10 ani. În plus, beneficiarii pot accesa fonduri europene prin PNRR sau programele AFM pentru eficiență energetică.

Eficiența energetică nu mai este doar o obligație de mediu, ci și un criteriu de atractivitate pentru cumpărători și chiriași. Într-o piață imobiliară competitivă, clădirile eficiente energetic se vând mai repede și la prețuri mai mari. În mod strategic, investiția în performanță energetică devine un avantaj economic major.

(Foto: Freepik)