Fondurile europene destinate infrastructurii reprezintă unul dintre cele mai semnificative motoare de dezvoltare economică din ultimii 20 de ani: România a atras peste 100 de miliarde de euro nerambursabili de la aderare până în prezent, bani direcționați inclusiv către programe de infrastructură rutieră și feroviară, utilități publice și proiecte regionale mari.

 1. Dimensiunea reală a fondurilor UE pentru infrastructură

Cea mai mare parte a banilor pentru infrastructură provine din politica de coeziune a Uniunii Europene (Fondul European de Dezvoltare Regională – ERDF și Fondul de Coeziune), care au alocat zeci de miliarde pentru transport, rețele de utilități și dezvoltare regională în statele membre. Recent, Comisia Europeană a virat în conturile României peste 586 milioane de euro pentru proiecte majore de infrastructură în cadrul Programului Transport 2021–2027.

 2. Multinaționalele și proiectele majore

Multinaționalele mari din construcții și infrastructură – capabile să gestioneze proiecte de anvergură (autostrăzi, căi ferate, noduri logistice, energie) – au un avantaj competitiv clar în accesarea acestor fonduri: capacitate financiară pentru cofinanțare, experiență în management de proiecte complexe, echipe dedicate și rețele de subcontractori. În multe cazuri, consorțiile internaționale domină licitațiile pentru proiectele de peste 100 milioane euro, ceea ce conduce la captarea unei părți substanțiale din valoarea combinată a fondurilor UE.

 3. Rolul companiilor locale

Companiile locale, inclusiv IMM-urile, joacă un rol esențial în lanțul de furnizare al infrastructurii: subcontractări, lucrări conexe, proiectare, servicii de consultanță și asistență tehnică. Fondurile UE susțin și proiecte de anvergură medie și mică, unde structura contractuală permite firmelor locale să participe direct. De exemplu, programele regionale finanțează lucrări locale de utilități, mobilitate urbană sau modernizare de infrastructură socială, unde companiile locale pot fi beneficiari direcți sau subcontractori importanți.

 4. Echilibru valore – recomandări

Captarea de valoare depinde de:

• capacitatea de cofinanțare și de management de proiect;
• expertiză în achiziții publice și compliance UE;
• parteneriate strategice între locale și multinaționale (joint ventures);
• consolidarea ecosistemului local de subcontractori.

Astfel, pentru ca fondurile europene să genereze valoare economică maximă în România, este esențială integrarea competențelor locale în proiecte de calibru mare, creșterea capacității administrative și formarea de parteneriate care să valorifice avantajele comparative ale fiecărui segment industrial.

(Foto: Freepik)