”Reziliența este capacitatea noastră de a trăi și de a prospera indiferent de ce se întâmplă. În contextul pandemiei COVID-19, înseamnă că industria construcțiilor și societatea în ansamblu trebuie să reziste impacturilor negative și să învețe din criza actuală, pentru a fi mai bine pregătiți pentru viitor. Decizii inteligente Trebuie să luăm decizii inteligente care ne pot poziționa să revenim și mai puternic, data viitoare, când apare o calamitate imprevizibilă. Pe măsură ce piețele construcțiilor se redeschid, va exista un impuls pentru a face aceste afaceri mai rezistente. Aceste eforturi ar trebui să fie corelate cu sustenabilitatea, astfel încât să fim mai capabili să confruntăm viitorul împreună și să lăsăm în urmă o lume mai bună pentru generațiile viitoare”. Aceasta este declarația lui Piet Dircke-Lider global pentru Managementul apei și Reziliență, al companiei globale de consultanță, Arcadis, care a dat publicității la finalul lunii ianuarie raportul ”Arcadis 2020: International Construction Costs”, pe care vi-l prezentăm în ediția de față.Câteva date tehnice Analiza acoperă 100 de orașe mari ale lumii de pe șase continente. Raportul din acest an se bazează pe patrimoniul său puternic, ca punct de referință principal, pentru compararea costurilor relative ale construcției în marile orașe din întreaga lume. Aceasta este una dintre cele mai extinse comparații de acest tip. Comparația anuală internațională a costurilor de construcție Arcadis se bazează pe cunoștințe de piață pe piață. În plus, față de furnizarea unui indice comparativ al costurilor globale de construcție, acest raport se concentrează și pe tendințele emergente asociate cu schimbările climatice, subliniind munca depusă pe multe piețe pentru a reduce impactul construcției asupra mediului. Anul acesta, acoperirea a fost extinsă la orașe din Europa de Est, inclusiv Polonia, România, Serbia și Muntenegru. Principala modificare a indicelui este că costul construcției în orașe este acum relativ față de Amsterdam, în loc de Londra. Această modificare nu are niciun efect direct asupra clasamentului relativ al orașelor. Impactul pandemiei Covid-19 Cercetările pentru anul 2020 au fost efectuate întrucât COVID-19 s-a răspândit în întreaga lume într-un ritm accelerat. Pe măsură ce acest raport este publicat, există un risc din ce în ce mai mare ca virusul să aibă un efect semnificativ asupra economiei globale și a industriei construcțiilor. Chiar și cu măsurile enorme de stimulare dezvăluite de multe guverne, organisme precum Fondul Monetar Internațional au avertizat cu privire la riscul recesiunii globale în 2020, ritmul de recuperare fiind determinat de viteza cu care se oprește răspândirea virusului și rezistența a industriilor în aceste vremuri dificile. Ca urmare, spre deosebire de anii precedenți, acest raport nu conține previziuni pentru activitatea de construcții pentru anul următor (2021). Acest lucru se datorează faptului că există două moduri principale în care COVID-19 a putut afecta activitatea de construcție. Primul a fost un șoc de aprovizionare. Acesta este rezultatul faptului că firmele nu reușesc să obțină materiale și forță de muncă. Industria construcțiilor depinde mai puțin de lanțurile de aprovizionare globale, decât alte industrii, dar unele proiecte au fost expuse în 2020 la întârzieri în materie de aprovizionare, potențial legate de perioade de intrare lungi. Multe proiecte au fost, de asemenea, supuse închiderii, ca urmare a punerii în aplicare a protocoalelor de sănătate publică, precum și a deciziilor luate de oameni, de a evita locurile de lucru din teama de a contracta virusul. Dacă au apărut astfel de întreruperi, acestea au întârziat livrarea activelor și au putut crea probleme de flux de numerar pentru industrie. Este foarte probabil ca o creștere a cazurilor de insolvență și a litigiilor să afecteze industria în continuare. Proiectele întârziate vor fi finalizate în cele din urmă, dar o scădere accentuată a cererii, cauzată de o recesiune, reprezintă un risc mult mai mare. În momentul redactării acestui raport, acest risc crește. Guvernele vor avea un rol cheie în menținerea nivelurilor de cerere în primele etape ale redresării, așa cum a făcut guvernul chinez cu programul său de stimulare a infrastructurii în timpul Marii recesiuni, care a început în 2007 Riscurile de piață, dincolo de turbulențe Privind înapoi la 2019, multe piețe ale construcțiilor au avut un an dezamăgitor, după un puternic 2018. În timp ce foarte puține țări au înregistrat o scădere a producției de construcții, rata de creștere pe multe piețe de construcții a fost slabă. În Europa, aceasta a fost rezultatul unei încetiniri a piețelor imobiliare, precum și a unei scăderi mai largi a investițiilor comerciale. Scăderea volumului comerțului, care afectează în special rutele comerciale dintre China și SUA, a exercitat o presiune suplimentară asupra dezvoltării comerciale din Asia, care se confrunta deja cu o supra-aprovizionare. Multe piețe din Asia au reușit să schimbe focalizarea investițiilor pe infrastructură și locuințe accesibile. Această schimbare a fost mai greu de realizat pe piețele occidentale, inclusiv în Europa, unde o creștere mult-promisă a investițiilor în infrastructură încă nu s-a concretizat. Un punct luminos a fost Marea Britanie, unde, în mod paradoxal, piața construcțiilor a crescut cu viteza de două ori mai mare decât cea a economiei în ansamblu, determinată de locuințe și infrastructură. Chiar înainte de apariția amenințării COVID-19, condițiile economice păreau incerte. Politica monetară, în special reducerea ratei dobânzii în SUA și reluarea relaxării cantitative pe multe piețe, au stabilizat ceea ce părea a fi o încetinire globală. Această slăbiciune de fond sugerează că dacă recuperarea de la pandemie va necesita un stimulent suplimentar, în plus față de măsurile economice de urgență adoptate începând cu martie 2020. Consecințe Una dintre consecințele încetinirii din 2019 și ale coronavirusului este că o parte din acest stimul economic va intra automat în joc. În plus, față de sprijinul băncilor centrale și al guvernelor, investitorii care fug spre siguranță au condus randamentele obligațiunilor și costurile împrumuturilor către noi minime. Mai mult, la începutul lunii martie, prețurile petrolului au scăzut cu peste 50%, comparativ cu prețurile de vârf observate în 2019. Prețurile cuprului au scăzut, de asemenea, cu peste 10%, de la începutul anului 2020. Prețurile mai mici ale mărfurilor, combinate cu costuri mai mici de finanțare, vor fi fost pozitive pentru ambele, într-un final. Dar investitorii publici și privați s-au concentrat pe livrarea de programe pe termen lung, mai degrabă, decât pe activele unice. În plus, față de pandemie, incertitudinea politică a jucat, de asemenea, un rol major în economie în 2020. Alegerile prezidențiale din SUA au luat deja rolul central și, în timp ce președintele Donald Trump a făcut tot posibilul pentru a se redresa în 2020, este posibil ca în Statele Unite să nu fie posibil pentru a susține o creștere puternică în anii următori. În Europa, multe țări, inclusiv Germania și Italia, suferă de un electorat din ce în ce mai fracturat. Cele 28 de state membre ale UE se confruntă cu sarcina dificilă de a conveni asupra unor planuri de cheltuieli pe termen lung pentru 2021-2027, echilibrarea nevoilor de reamenajare ale țărilor din est și stabilirea unui acord verde european în valoare de 1 trilion de euro, împotriva constrângerilor unui acord accentuat buget redus. Schimbările climatice creează, de asemenea, un nivel de incertitudine, după cum a demonstrat recenta decizie a Curții de Apel din Regatul Unit de a întârzia dezvoltarea celei de-a treia piste a Aeroportului Heathrow din Londra. Instanța a constatat că procesul de planificare care a condus la aprobarea pistei nu a luat în considerare Acordul climatic de la Paris. Acest lucru deschide ușa pentru alte procese, pentru a întârzia sau preveni alte proiecte de infrastructură planificate. Pentru industria globală a construcțiilor, acest lucru înseamnă că 2020 a fost anul în care clienții din construcții și echipele lor de proiect au trebuit să încerce să vadă prin turbulența imensă a piețelor actuale, pentru a se concentra pe oportunitățile pe termen lung. În special, infrastructura prezintă o mare promisiune, programele cum ar fi linia feroviară HS2 fiind aprobate în Marea Britanie și capacitatea eoliană offshore accelerată în anumite părți ale Europei, ca parte a tranziției energetice. Bucureștiul a avut o creștere de costuri de 4 % Londra a devenit cea mai scumpă locație de construcții din lume în 2020. Investițiile continue în unele dintre cele mai de calitate zone rezidențiale, hoteliere și comerciale din lume au crescut gama de costuri a Londrei. Cele mai recente date din SUA, în special din New York și San Francisco, sugerează o reducere a nivelurilor de costuri, în special în legătură cu segmentele de piață suprasolicitate, cum ar fi apartamentele din centrul orașului. Dar această analiză nu ține cont de creșterea explozivă recentă a valorii dolarului. Specialiștii Arcadis consideră acest lucru ca un fenomen pe termen scurt, deși unul care a fost și va fi puternic influențat de amploarea și durata focarului de coronavirus. Motivele care stau la baza mișcărilor indicelui din anul 2020 includ o reevaluare a nivelurilor costurilor pe unele piețe, precum și relațiile bine cunoscute dintre costuri, monedă și inflație. Inflația în construcții a fost mai puțin diferențiată în 2019, deși o piață puternică din Irlanda a plasat Dublin pentru prima dată în Top zece. Orașele scandinave, SUA și Marea Britanie sunt bine reprezentate în top 25. În schimb, orașele europene, tipificate de Frankfurt, Paris și Bruxelles, sunt locații mai economice de construit, reflectând diferențele cele mai îndelungate în standardele de specificații, combinate cu niveluri ridicate de productivitate. Piețele de construcții din sudul Europei, în special Spania, Portugalia și Grecia, sunt unele dintre cele mai accesibile locații de construit în lumea dezvoltată, sprijinind investițiile continue în sectoarele rezidențial și hotelier. Au existat, de asemenea, unele schimbări în cele zece orașe mai puțin costisitoare, Bangkok și Sofia fiind înlocuite de Jakarta și București, în acest ultim menționat oraș consemnându-se una dintre cele mai mari creșteri de costuri, de 4 %. Dar, intervalul de costuri la capătul inferior al indicelui este restrâns, cu o diferență de plus sau minus 45% în cele 25 de orașe de jos. Ca atare, aceste diferențe sunt relativ minore. Factori cheie Mai mulți factori influențează poziția unui oraș în indexul de costuri. Principalul factor este nivelul specificațiilor și calității, care poate varia în timp. De exemplu, costurile hotelurilor de lux și ale clădirilor rezidențiale au crescut semnificativ în orașe precum Londra, reflectând o piață globală a dezvoltărilor de lux care afectează doar un subset mic de orașe. Privind în perspectivă, îmbunătățirile aduse specificațiilor, pentru a furniza evoluții cu emisii reduse de carbon, sunt susceptibile de a crește diferențialele. Ne așteptăm să vedem acest efect apărând mai întâi în Europa, odată cu adoptarea universală a cerinței pentru livrarea clădirilor cu energie aproape zero (nZEB), în sectorul public și privat, continuând astfel tendința generată în 2020. Compararea costurilor între țări precum Statele Uniteiar Marea Britanie subliniază că, chiar și atunci când specificațiile sunt relativ similare, există încă multe posibilități de variație. Costurile din Houston, de exemplu, sunt la jumătate din nivelul observat în New York. Factorii explicativi includ costul forței de muncă, materialelor și altor resurse de construcție. De exemplu, Texas are o forță de muncă flexibilă și ieftină, spre deosebire de piața de construcții din New York, puternic sindicalizată. O altă variabilă este costul administrării și alocările pentru profit și risc. Unele țări, cu un lanț de aprovizionare pentru construcții fragmentat, vor avea mult mai multe niveluri de subcontractanți, fiecare adăugând alocații suplimentare pentru ”costs on-cost”, inclusiv management, risc și profit. Productivitatea este, de asemenea, un aspect important. Europa continentală are un sector de construcții foarte productiv, care beneficiază de un accent pe niveluri ridicate de mecanizare și utilizarea unor tehnici de construcție simple și eficiente. Piețele SUA, cu costuri mai mici, ating, de asemenea, niveluri relativ ridicate de productivitate, comparativ cu unele locații cu costuri mai mari. În cele din urmă, fluctuația valutară și inflația anuală vor juca întotdeauna un rol în determinarea poziției relative a orașelor. Având în vedere schimbările dramatice recente, în valoarea monedelor globale, clienții sunt sfătuiți să revizuiască mișcarea monedei, înainte de a aplica factorii publicați. Deci, de unde să începem? Pe măsură ce ieșim din pandemie, echipele de proiect au nevoie de trei lucruri pentru a îmbrățișa viitorul unei economii neutră în materie de carbon. În primul rând, trebuie să adopte modalități inteligente de a crește productivitatea și a controla costurile, pentru a crea profiturile și marja, pentru a investesti în măsuri de durabilitate și soluții de sustenabilitate. Aceasta înseamnă să aveți atât certitudinea că nu vor exista depășiri de costuri pe proiecte, cât și încrederea de a investi în capacitățile necesare, pentru a juca un rol în reducerea carbonului. Este probabil să necesite acest lucru o abordare mult mai colaborativă a livrare de proiect. În al doilea rând, clienții și echipele lor au nevoie să adopte o recunoaștere mai largă a valorii, depășind costurile de capital și rentabilitățile financiare. Din ce în ce mai mult, un set mai larg de valori aliniate la cinci valori (naturale, umane, sociale, fabricate și financiare), vor fi folosite pentru susținerea cazurilor de investiții pentru toate proiectele. Aceste evaluări sunt susceptibile de a include mediul și rezultatele societății, costul întregii vieți și valoarea ei, precum și valori financiare mai largi, care includ operațiuni totale, energie și costurile de achiziție a talentelor și retenţie. Factorii de decizie vor avea nevoie acces la mult mai multe informații despre performanțele de carbon ale acestor proiecte și ce poate însemna asta, pe termen lung, pentru active, afacere, operațiuni și oamenii lor. Aceasta va crea provocări suplimentare pentru industria de construcții, în ceea ce privește performanța managementul și raportarea datelor. În al treilea rând, companiile de construcții au nevoie asigurări că investițiile lor în soluțiile de reducere a carbonului sunt livrabile fără risc suplimentar și că ele vor produce rezultatele promise pe viață, cu un net zero de carbon. În special, adoptatorii au nevoie de soluții în care să poată investesti cu încredere. Acest lucru va necesita inovarea suplimentară în domeniul achizițiilor care împărtășesc riscul și stimulează colaborarea. Aceste trei acțiuni nu sunt simple și nu descriu tehnologiile și modelele de afaceri care vor evolua către livrarea de carbon net zero. Sunt totuși condiții esențiale pentru ca acest sector să poată investi în viitor și în reziliența viitoare a industriei. Trebuie luate, deci, decizii inteligente, cu privire la  cheltuirea bani, pentru a le crește valoarea, a reduce emisia de carbon și a maximiza profitul, cu rezultate durabile ale unui activ. Durabilitatea nu este doar o valoare de bază, este o parte fundamentală  pentru îmbunătățirea afacerii și a calității vieții. Pentru aceasta, este necesară abordarea următoarelor trei direcții:

• tranziția unei noi Industrii de Construcții spre proiecte și active de neutralitate a carbonului;
• decarbonizarea operațiunilor de clădiri existente;
• îmbunătățirea rezistenței la climă;