În evaluările de eficiență energetică, utilizatorul final este adesea tratat ca o variabilă neutră. Modelele de calcul presupun comportamente standardizate, programe fixe și o utilizare predictibilă a spațiilor. Realitatea din exploatare contrazice frecvent aceste ipoteze.

Modul în care o clădire este utilizată influențează direct consumul de energie. Setările manuale ale sistemelor HVAC, deschiderea frecventă a ferestrelor, utilizarea intensivă a echipamentelor sau modificarea programelor de funcționare pot anula rapid economiile estimate în proiect.

Lipsa instruirii utilizatorilor amplifică problema. Fără o înțelegere clară a modului de funcționare a clădirii, ocupanții tind să o „forțeze” pentru confort imediat, ignorând logica de eficiență integrată în sistem. Ajustările punctuale devin permanente, iar consumurile cresc.

În plus, feedback-ul din exploatare este rareori colectat și analizat. Fără date reale și fără corelarea comportamentului utilizatorilor cu performanța energetică, problemele sunt puse exclusiv pe seama proiectului sau a echipamentelor.

Eficiența energetică nu este doar o problemă de tehnologie. Este rezultatul interacțiunii dintre clădire și utilizator. Atâta timp cât acest factor rămâne ignorat în proiectare și exploatare, diferența dintre performanța calculată și cea reală va persista.

(Foto: Freepik)