In ultimii cinci ani de criza, exporturile de tamplarie termoizolanta au crescut cu circa 15%-20% anual, asigurand supravietuirea unui sector care a scazut cu 70% fata de varful de un miliard de euro atins in 2007. Aceasta a fost si caracteristica pietei romanesti a PVC-ului, companiile din Romania gasindu-si salvarea tot in exporturi. 25 %, export Anul trecut, mai bine de un sfert din piata a fost sustinuta de vanzarile la export, dar jucatorii din piata au contabilizat profituri in crestere, la finalul anului 2014. „Exporturile totale de PVC, impreuna cu exporturile de tamplarie din lemn, e drept, au generat anul trecut circa 90 de milioane de euro. Insa, daca in 2009 exporturile de tamplarie PVC se situau in jurul nivelului de 30 mil. euro, dupa primul semestru au ajuns la circa 80 mil. euro, iar, la finalul lui 2014 credem ca s-a depasit pragul de 100 de milioane. Oricum, in momentul acesta exportul este singura parghie pe care o avem“, declara pentru Capital domnul Valentin Petrescu, presedintele Patronatului Producatorilor de Tamplarie Termoizolanta (PPTT . Piata de tamplarie termoizolanta, unul dintre motoarele de crestere ale pietei constructiilor de dupa 1990, a fost decimata de criza. Din circa 6.800 de jucatori activi in 2007-2008, au mai ramas aproximativ 800 de producatori si montatori semnificativi, restul facand parte din categoria „celor care monteaza cate doua ferestre pe luna“, potrivit lui Petrescu. „Criza a reusit sa elimine multi dintre acei jucatori care nu aveau un business solid, experienta si tehnologii pentru produse si serviciile de calitate. Cu totii am asistat la modificari esentiale in sectorul producatorilor de tamplarie in perioada 2008-2013, peste jumatate din jucatori iesind din piata intr-un fel sau altul, totusi s-au simtit efecte pozitive pentru piata (au ramas in business companiile puternice si serioase si consumatori (au devenit tot mai atenti la calitatea produselor si serviciilor primite, orientandu-se catre produse premium “, opina si domnul Aurel Vlaicu, directorul general al Gealan Romania. Pentru o perspectiva si mai clara asupra sectorului, trebuie mentionat ca 80 de firme controleaza circa 60% dintr-o piata evaluata anul trecut la 330 mil. euro. In 2013, consumul de ferestre termopan s-a apropiat de un milion de unitati, in contextul in care capacitatile de productie instalate sunt utilizate in proportie de 45%-55%. Potrivit lui Petrescu, daca piata de tamplarie s-a asistat la un reviriment in 2014, acesta a fost modic, de doar 2%. Concentrare de forte pentru asigurarea cresterii „Cred ca anul 2013 a fost un an greu, poate, cel mai greu an, de la declansarea crizei si pana acum, pentru piata nationala de tamplarie termoizolanta, aceasta fiind marcata de o tendinta descendenta. In primele noua luni, piata cunoscse o contractie importanta, de aproximativ 12%, consecinta directa a neincrederii consumatorilor in evolutia pozitiva a economiei. La aceasta s-a adaugat si scaderea investitiilor atat la nivelul personal al utilizatorului final, cat si la nivelul actorilor economici privati si chiar al statului. Pana la finalul anului contractia s-a mai diminuat, ajungand la minus 3%-5%“, mentiona Alexandru Oancea, marketing manager Veka Romania. Grupul german Veka, unul dintre principalii producatori de profile PVC pentru ferestre si usi din lume, a achizitionat, insa, in 2014, compania Gealan, de la fondul de investitii Halder Beteiligungsberatung. In urma acestei tranzactii, nemtii vizeaza o cifra de afaceri anuala de peste 1 mld. euro, consolidandu-si pozitia si contribuind intr-o masura insemnata la tendinta de crestere usoara a anului. In Romania, Gealan avea o pozitie superioara, controland aproape 10% din piata de profil si ruland afaceri de 28,2 mil. euro, dublu fata de Veka. „In urma achizitiei de catre Veka, Gealan ramane ca entitate asa cum a existat pana in acest moment, iar activitatea operativa se va desfasura in continuare la fel, doar proprietarul se schimba. Ambele branduri vor continua sa existe si pe viitor, separat unul de celalalt, si vor continua sa-si consolideze pozitia lor actuala“, sustine Alexandru Oancea. Insa, nu trebuie sa nu observam concentrarea fortelor, reteta care pare sa asigure o buna parte a cresterii. Iar, anul 2015 este posibil sa consemneze noi fuziuni, tranzactii, achizitii. Veka functioneaza pe piata romaneasca doar ca furnizor de tamplarie termoizolanta, majoritatea produselor vandute in tara fiind produse in Germania, insa preluarea operatiunilor Gealan a presupus si achizitia fabricii din cartierul bucurestean Militari, care are o capacitate de productie de 15.000 de tone anual. Chiar inainte de izbucnirea crizei globale, Gealan intentiona sa isi mute productia in judetul Giurgiu, unde capacitatea fabricii ar fi trebuit sa creasca la peste 35.000 de tone, iar terenul din Militari urma sa fie vandut pentru cel putin 14 mil. euro. Planurile au fost date insa peste cap de noua realitate din piata. Astazi, Aurel Vlaicu spune ca nu ia in calcul mutarea fabricii, deoarece capacitatea actuala de productie acopera comenzile. Reabilitarea termica a blocurilor ramane marea speranta Oancea apreciaza ca achizitia Gealan va crea premisa cresterii potentialului de consolidare a pietei nationale, insa admite ca acesta nu poate fi singurul factor de crestere. Sustinerea investitiilor, private sau bugetare, relansarea creditarii, cresterea increderii populatiei in economia nationala, toate acestea sunt elemente ce pot influenta pozitiv piata de tamplarie termoizolanta, in opinia acestuia. „Anul 2014 nu a fost prea schimbat, fata de anul 2013. Sperantele cele mai mari au fost tot din zona proiectelor de reabilitare termica. Insa, observand un consum local din ce in ce mai scazut, determinat de lipsa banilor, am fost nevoiti sa ne orientam catre exporturi si catre identificarea unor noi piete de desfacere“, adauga Aurel Vlaicu. Anul trecut, circa 5% din cifra de afaceri a Gealan Romania a mers la export, in tari precum Arabia Saudita, Algeria, Libia, Irak, Iran, Republica Moldova sau Bulgaria. Potrivit acestuia, piata pe care activeaza va ramane in continuare vulnerabila, iar jucatorii nu se asteapta la schimbari radicale peste noapte, insa spera ca, in urmatorii ani, sectorul constructiilor sa redevina motorul economiei, asa cum a fost inainte de criza. „Este timpul ca statul sa acorde o mai mare importanta sectorului de constructii, unde s-au blocat proiecte importante ce ar fi sustinut piata“, concluzioneaza Vlaicu. In acelasi spirit, Alexandru Oancea mentioneaza ca ”fara o impulsionare a investitiilor, o crestere a cererii nationale si fara a mai elimina din povara fiscala, nu exista indicii ale unei scaderi a insolventelor in piata constructiilor.”