Dupa cum se arata in informarea pubicata pe pagina de net a Federatiei Patronatelor Societatilor de Constructii, la initiativa Guvernului Romaniei a avut loc videoconferinta ce a adus la “masa discutiilor” mediul de afaceri din constructii si reprezentanti ai Guvernului Romaniei cu participarea Prim-ministrului Romaniei – domnul Ludovic ORBAN si a domnului Cosmin Marinescu – Consilier prezidential.

La discutii au participat:

1. Domnul Valentin PETRESCU – Președinte FPSC 2. Domnul Cristian Romeo ERBASU – Vicepreşedinte FPSC 3. Doamna Adriana IFTIME – Director General FPSC 4. Domnul Liviu Iulian SIMION – Preşedinte Patronatul Societăţilor din Construcţii - PSC 5. Domnul Liviu Tomulesei – Vicepreşedinte Patronatul Drumarilor din România – PDR 6. Domnul Lucian MELINCEANU – Preşedinte Asociaţia Inginerilor Proiectanţi de Structuri – AICPS 7. Domnul Alexandru GĂVOZDEA – Preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România – OAR 8. Domnul Lucian BODE – Ministrul Transporturilor 9. Doamna Corina COSTEA şi Doamna secretar de stat Mariana COTOI din partea Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei. 10. Videoconferinţa a fost moderată de Domnul Ionel DANCA – Şeful Cancelariei

Reprezentanţii Mediului de afaceri au adus în discuţie probleme clare, concrete cu care se consultă firmele de construcţii, proiectare, producători de materiale de construcţii, dar şi soluţii de rezolvare pentru această perioadă specială:

1. Bonusare 10% pentru toate taxele care se plătesc la timp de către firme ( TVA, alte impozite şi taxe), nu numai la impozitul pe profit aferent trim I.

2. Disciplina plăţilor către antreprenori şi furnizori. ( Ca măsură ar putea fi excluderea de la facilităţi a operatorului ce întârzie nejustificat plata ).

3. Şomajul tehnic să fie extins cu minim 3 luni de la încheierea stării de urgenţă.

4. Măsuri compensatorii pentru firmele de tâmplărie şi vitraj izolant în urmă diminuării drastice a exportului.

5. Direcţii de investii pe următorii trei ani.Promovarea unei strategii de investiţii a României pe cel puţin 3-4 ani.

6. Menţinerea şi chiar extinderea programului “Prima cas㔺i pentru apartamente/credite mai mari.

7. Modificarea HG 264/2003 referitor la modul de acordare/ restituire a avansurilor acordate firmelor de construcţii.

8. Posibilitatea ca cei care au făcut schimbări în revisal retroactiv mai mult decât o zi să nu fie amendaţi

9. Celeritatea plăţilor de către autorităţi/beneficiari pentru lucrările executate, facturile aflate spre decontare

10. Urgentarea normelor metodologice pentru OUG 29, norme de creditare simplificate către bănci pentru a se putea accesa credite uşor, de către cât mai multe firme care au nevoie de capital de lucru sau investiţii, fără multă birocraţie ( băncile cer pentru reeşalonare sau împrumuturi aceleaşi documente şi folosesc aceleaşi tipuri de formulare ca şi când dau credite în condiţiinormale, ignorând OUG 29 )

11. Lipsa dirigintelui de șantier, proiectant, beneficiar fără de care nu se pot continua lucrările Propuneri - convocare prin ISC cu măsuri clare de rezolvare. În acest sens ISC-urile din țară să fie abilitate să aplice sancțiuni sau după caz să accepte înlocuirea celor care nu pot participa la controlul lucrărilor. În ultimă instanță să se aprobe și confirmarea de la domiciliu pe bază de fotografii relevante și analize de laborator.

12. Să se emită clarificări în ceea ce privește controlul acordării ajutorului de șomaj. PROPUNERE: Nu se acordă ajutor de șomaj firmelor de construcții care lucrează în aer liber care au contracte în derulare, iar pentru firmele care nu pot lucra datorită lipsei de materiale de la furnizori să se facă dovadă cu acte că nu pot asigura materialele necesare. (Avem subcontractori, firme mici cu care avem încheiate contracte și care datorită acestei facilități acordate de guvern preferă să trimită lucrătorii în șomaj tehnic pe motiv că aceștia solicită acest lucru. La solicitarea salariaților nu ar trebui acordat ajutor de șomaj) De aceea guvernul ar trebui de pe acum să emită o procedură de control a declarației pe proprie răspundere date de administratorul firmei.

13. Să fie grăbite procedurile de plată pentru lucrările executate

14. Să fie acceptate facturi de avans, urmând să se regularizeze pe parcursul derulării contractelor

15. Să putem gira contractele către instituțiile bancare pentru lucrările viitoare care sunt contractate, pentru capital de lucru, iar creditele să fie acordate în regim de urgență

16. O parte din fondurile alocate pentru lucrări de drumuri în anul 2020 de către Consiliile județeene au fost relocate pentru lupta anticovid. În acest sens sunt în procedură de licitație o serie de lucrări la care din informațiile primite fondurile alocate sau înjumătățit. De asemeni dorim garanții că fondurile din PNDL, CNI și alte programe nu vor fi relocate.

17.Furnizorii de produse de carieră și balastieră pentru lucrările de drumuri nu pot asigura necesarul de materii prime (balast, şorţuri) datorită îngreunării emiterii de către autoritățile abilitate a autorizațiilor și permiselor de exploatare în perimetrele râurilor.

18. Proiectanții în general și arhitecții în special sunt pregătiți să facă pasul spre digitalizarea totală a serviciilor lor și îşi arată disponibilitatea de a sprijini administrația publică pentru a face acest pas.

19. Deși apreciem îmbunătățirea prin OUG 32 și alte mijloace a măsurilor de sprijin economic și social stabilite de Guvern prin OUG 29 şi OUG 30, așteptăm completarea acestei susțineri, întrucât proiectanții sunt esențiali pentru a genera front de lucru pe șantiere. Și într-o formă profund digitalizată, se poate face asta acum, pregătind relansarea economică post-stare-de-urgență.

20. Învăţămintele trase din istoria recentă, mai exact criza din 2009, sunt valoroase și nu trebuie uitate: proiectanții au fost primii loviți de criză economică, la o contracție a pieței de construcții de 10%, arhitecții suportând o contracție a pieței de arhitectură de 30%, revenirea pieței de proiectare nefiind niciodată completă și, oricum, mult mai lentă decât a sectorului din care face parte - după cum arată studiul sectorial al Architects' Council of Europe. (https://www.ace-cae.eu/activities/publications/sector-study-2018/) Pentru investiții în sectorul construcțiilor, care să relanseze economia, dar şi pentru cheltuirea justă a banului public e nevoie de proiectanți capabili și competenți. Pentru a proiecta în folosul societății, pentru o calitate ridicată a mediului construit, e nevoie de proiectanți capabili și competenți. Pentru a avea proiectanți capabili și competenți, trebuie să le dăm de lucru, cu atât mai mult în timpul stării de urgență.”

21. Cu toate că apreciem acoperirea socială promisă de Guvern, este extrem de important să primim sprijin pentru păstrarea activității economice în funcțiune, astfel semnătura electronică calificată specifică, este o prioritate absolută. La fel, accesul la lichidități (sprijin pentru credite de lucru, linii de credit sau similar - emiterea normelor de aplicare este esențială)

22. Păstrarea facilităților fiscale izvorâte din OUG 114 (eliminarea acestora acum ar fi catastrofală pentru angajatori, dar și pentru angajați).

Reprezentanţii statului şi-au arătat disponibilitatea de a găsi soluţii la problemele ridicate. Domnul Prim-ministru Ludovic ORBAN a asigurat participanţii că se fac eforturi pentru asigurarea finanţării investiţiilor şi continuarea contractelor, a apreciat propunerea de a se lansa o strategie de investiţii pe următorii 4 ani, că sunt asigurate fondurile europene pe POIM şi POR, că trebuiesc gândite instrumente de susţinere pentru a se evita incidente de întârzieri de plăţi, se vor gândi proceduri pentru creşterea plafonului de creditare/tragere pentru autorităţile locale.

A recomandat, de asemenea, ca fiecare minister să aibe dialoguri deschise, clare, transparente, continue cu mediul de afaceri pentru a găsi soluţii practice, rapide la fiecare problemă. În legătură cu aplicarea OUG 114/2018, domnul prim-ministru a asigurat participanţii că îşi menţine valabilitatea, urmând ca într-un termen de câţiva ani să gândim o uniformizare a modului în care sunt tratate veniturile salariale pentru toate sectoarele economice. S-au întors din străinătate cca 250.000 de români, nu se cunoaşte încă un profil clar al meseriilor lor dar trebuie să investim în calificare/recalificare.