În ultimii ani, conceptul de materiale de construcții „self-healing”—capabile să se repare singure—este tot mai frecvent menționat în cercetarea internațională. Betonul cu bacterii, asfaltul cu fibre metalice regenerabile prin inducție și rășinile epoxidice cu micro-capsule sunt doar câteva dintre soluțiile care promit să reducă drastic costurile de întreținere ale infrastructurii.

Cum funcționează betonul auto-reparabil?

Cel mai avansat exemplu este betonul ce conține bacterii Bacillus care, expuse la aer și umezeală, produc calcar și astupă microfisurile formate. Această tehnologie este folosită experimental în Olanda și Marea Britanie, în special la poduri și tuneluri.

Avantaje majore pentru România

România se confruntă cu probleme cronice la infrastructură: fisurări premature, expunere ridicată la cicluri îngheț–dezgheț și bugete reduse pentru reparații. Materialele self-healing ar putea aduce:

• prelungirea duratei de viață a podurilor și drumurilor cu 30–50%;
• economii semnificative la întreținere, în special în zonele rurale și montane;
• reducerea timpilor de reparații, deci mai puține blocaje în trafic.

Provocări pentru implementare

Costurile actuale sunt încă ridicate, iar România nu are încă laboratoare dedicate testării acestor materiale în condiții locale. Totuși, câteva universități tehnice din Cluj, Timișoara și București au început studii preliminare.

Materialele auto-reparabile nu sunt doar o inovație spectaculoasă, ci o soluție care ar putea reduce presiunea financiară asupra bugetelor publice. România se află într-un moment oportun pentru a începe primele proiecte pilot.

(Foto: Freepik)