Conceptul de „pașaport digital al materialelor” devine din ce în ce mai prezent în industria construcțiilor, pe fondul presiunilor legate de sustenabilitate, reciclare și conformitate. Fiecare componentă a unei clădiri poate avea o identitate digitală care conține informații despre origine, compoziție, performanță și ciclul de viață.

La nivel european, inițiativa este susținută prin programe precum „Digital Product Passport”, parte a strategiei UE pentru economia circulară. Conform Comisiei Europene, acest sistem va deveni obligatoriu pentru mai multe categorii de produse până în 2030, inclusiv materiale de construcții.

Din punct de vedere tehnic, pașaportul digital este integrat în sisteme BIM și poate fi accesat prin coduri QR, RFID sau platforme blockchain. Acesta permite urmărirea materialelor de la producție până la demolare, facilitând reutilizarea și reciclarea.

Beneficiile sunt semnificative. Conform unui studiu realizat de World Economic Forum (2022), trasabilitatea digitală poate reduce deșeurile din construcții cu până la 20% și poate crește rata de reutilizare a materialelor. În același timp, oferă transparență în lanțul de aprovizionare și simplifică procesele de conformitate.

Provocările țin de standardizare și costuri. Implementarea sistemelor digitale necesită investiții inițiale și interoperabilitate între platforme. În plus, există riscuri legate de securitatea datelor și de accesul la informații sensibile.

Materialele cu identitate digitală transformă construcțiile dintr-un sistem static într-un ecosistem transparent, în care fiecare componentă devine un element monitorizat și gestionat pe întreg ciclul său de viață.

(Foto: Magnific)