139
Piețele publice funcționează ca spații deschise unde oamenii pot desfășura multe activități și evenimente în oraș. Viața piețelor evoluează și se schimbă în funcție de cerințele contemporane ale oamenilor. Pentru a determina mai bine care sunt condițiile de bază în proiectarea unei piețe publice, arhitecții municipalității din Melbourne au efectuat studiul cu titlul ”Spatial Characteristics of Urban Square and Sociability: A review of the City Square, Melbourne”. Studiul și-a propus să analizeze modul în care s-a schimbat design-ul, de-a lungul anilor, pentru a se adapta vieții orașului. Pentru aceasta, s-a folosit o analiză spațială, pentru a examina relațiile dintre caracteristicile fizice ale piețelor publice, cu activitățile oamenilor. Concluziile dezvăluie că proiectele rectangulare, în special patrate sau dreptunghiulare, ar trebui să răspundă nevoilor sociale, fizice și de mediu, în evoluție, pentru a satisface cerințele și stilurile de viață viitoare.
Locuri sociabile
Piețele publice joacă un rol esențial în îmbunătățirea calității vieții urbane. Deschiderea și robustetea piețelor le fac adesea centrul evenimentelor orașului și al nodurilor sociale. Ca urmare, piețele sunt goluri fizice care oferă spațiu de respirație, în mijlocul clădirilor. Piețele bune sunt locuri sociabile (Whyte, 2013). Aceasta nu înseamnă neapărat că străinii vor socializa întotdeauna cu alți străini. Aceasta implică faptul că oamenii se simt confortabil să stea sau să mănânce în piața publică.
Halprin (1981) a explicat că experiența noastră în oraș este modelată de spațiile deschise, în care oamenii au șansa de a se angaja cu viața comunală a orașului. Pentru piețe, oportunitățile sociale sunt permise de relații dinamice între spațiu, formă și funcție și, uneori, factori neașteptați. Mossop (2011) a sugerat că, dacă analizăm cum se schimbă orașul de-a lungul anilor, ”nu ne este posibil să ne bazăm pe tipologii și principii urbane familiare”. Cu toate acestea, putem încă să adunăm calități fundamentale care contribuie la succesul piețelor orașului, examinând modul în care spațiul și forma influențează modelele de utilizare ale oamenilor.
În aflarea unor răspunsuri, scopul studiului citat a fost acela de a afla din evoluția unui design al unei piețe din Melbourne, modul în care schimbările au transformat utilizarea spațiilor de către oameni. Ca urmare, Piața Orașului a fost analizată ca studiu de caz pentru o examinare exploratorie. Piața aleasă este amplasată în districtul afacerilor centrale din Melbourne (CBD). Aceasta a trecut prin două faze ale transformărilor majore. Obiectivul studiului a fost mai întâi acela de a despacheta caracteristicile fizice ale pieței. În al doilea rând, studiul a analizat modul în care modificările spațiale au modificat activitățile din piață. În cele din urmă, discutăm relațiile dintre caracteristicile fizice și sociabilitatea Pieței Orașului, pentru a interpreta informații cu privire la calitățile pieței care contribuie la viabilitatea unei orașe.
Integrarea în spațiul public
Spațiile publice sunt platforme în care oamenii pot face parte din tărâmul public, care este diferit de setările casei, locului de muncă sau locului de studiu. În spațiile publice, oamenii pot deveni fizic o parte a unei comunități mai mari. Mossop (2011) a sugerat că, în astfel de locuri, cultura publică și valorile urbane sunt exprimate în spațiile publice care încurajează oamenii să se adune și să socializeze.
Ca urmare, orașele ”livrabile de conținut social” ar trebui să găzduiască activități diverse pentru oameni, oferind spații mai dorite și mai atractive. Vitalitatea și sociabilitatea în spațiul public înseamnă că oamenii își pot desfășura activitățile în confort și siguranță relativă, în timp ce interacționează, angajând spectacole și ceremonii sau pur și simplu stând sau așteaptând (Das, 2008; Jalaladdini & Oktay, 2012).
Definirea sociabilității
În contextul acestui studiu, sociabilitatea este definită drept capacitatea publicului de a deveni atras de un spațiu care le permite să desfășoare activități sociale și de petrecere a timpului liber, fie individual, fie ca grup. Proiectele piețelor urbane urmăresc să ofere spații deschise pentru persoanele care le parcurg dinspre străzi și clădiri unde se pot strânge și întrerupe traficul de pe străzile aglomerate ale orașului (Carmona, Heath, Oc și Tiesdell, 2003; Zucker, 2013). Ca un spațiu public să fie bun, piețele ar trebui să fie suficient de sociabile și robuste, pentru a facilita activitățile diverse ale oamenilor.
Francis (2010) a descris că un spațiu public bun trebuie să fie bine conectat la alte spații, mai degrabă, decât să se împartă și să ofere oportunități oamenilor de a face activități spontane. Ca atare, piețele trebuie să aibă calități de permeabilitate, lizibilitate, oportunități și robustete, pentru a susține scopuri diferite (Lynch, 1981; Mossop, 2011).
Importanță perenă
De-a lungul anilor, numeroși savanți, cercetători și practicieni au studiat piețele urbane pentru a le examina tipologiile, funcțiile, evoluțiile și contribuțiile la oraș. Studii similare sunt încă foarte importante în prezent, deoarece orașele de pe glob cresc dinamic și suferă schimbări (Arruda Campos, 2000; Jalaladdini & Oktay, 2012; Nasution & Zahrah, 2012; Vadiati și Kashkooli, 2011). Majoritatea acestor studii au descoperit că rolurile piețelor urbane, ca spațiu social, sunt și astăzi la fel de importante ca și în istorie. Cu toate acestea, este important să privim fiecare piață, în raport cu contextul lor local, fizic și social. Acest studiu se bazează pe corpul de lucru existent în zonă, prin interogarea modului în care transformările de proiectare ale unei piețe urbane își modifică sociabilitatea.
City Square din Melbourne a fost selectată pentru această lucrare, deoarece a fost reproiectată după lipsa de succes a primei sale scheme de proiectare, care a afectat sociabilitatea pieței. Metodele includ analiza conținutului și trimiterea la date secundare, cum ar fi articole, resurse online, și analize, folosind diagrame spațiale ale cercetătorilor. Prin analiza spațială, examinăm planurile și desenele secționale, pentru a înțelege relațiile dintre caracteristicile spațiale ale pătratului și activitățile oamenilor, pe baza recenziei de literatură și a datelor secundare culese.
Aceasta include definirea limitelor, contextul înconjurător, rețelele de conectare, vizibilitatea, conectivitatea și locațiile componentelor de proiectare (Arruda Campos, 2000; Whyte, 2003; Zucker, 2003). Deoarece, datele pentru analiza spațială sunt limitate la literatura disponibilă și la resursele online, cercetătorii recunosc că sondajul detaliat al pieței și cartografierea comportamentală, pot dezvălui o înțelegere mai aprofundată a gradelor de sociabilitate a pieței. Deși nu există nicio garanție că rezultatele acestei recenzii vor fi reprezentative pentru tipologia mai mare a piețelor din alte locuri, acest studiu exploratoriu oferă informații despre relațiile dintre caracteristicile spațiale și sociabilitatea pieței studiate.
Context și amplasament
City Square este o piață care a fost anterior centrul civic principal și spațiul public pentru orașul Melbourne. Imprejurimile pieței includ rețelele stradale centrale ale orașului. Contextul său imediat sunt Hotelul Westin, Catedrala iconică și istorică St. Paul, Teatrul Regent și Primăria Melbourne. În fața pieței se află o stație de tramvai care este folosită activ de oameni pentru a merge pe străzile alăturate, căile de rulare și clădirile. În planul de început al orașului pentru Melbourne, piețele nu au fost incluse inițial ca parte a spațiului public al orașului. Străzile și parcurile împrăștiate în oraș servesc ca spații civice pentru public. Abia la sfârșitul anilor șaizeci, Consiliul Local din Melbourne a adoptat ideea de a avea o piață publică (Reed, 2011).
În 1968, zona verde a umplut, în primul rând, piața, după ce rândurile de clădiri vechi de-a lungul unor străzi au fost demolate. Consiliul municipal a construit apoi o piață permanentă, în 1976, care ulterior s-a deschis publicului în 1980 (City of Melbourne, 2008).
Caracteristici spațiale ale proiectării anterioare
Prima schemă de proiectare a pieței nu a fost destinată ca un spațiu deschis mare, ci, mai degrabă, ca spații fragmentate. Orașul se preocupa că piața să devină un loc în care publicul să facă adunări în masă pentru proteste. Răspunzând la această sumară cerință, trei absolvenți de arhitectură au proiectat atunci spațiile și componentele pieței care constau dintr-un ecran video uriaș, restaurante, magazine cu arcade la subsol și cafenele în aer liber. Aceste spații erau conectate printr-un baldachin vitrat, un amfiteatru scufundat, perete de graffiti, piscină reflectorizantă, perete de apă, cascade și o porțiune deschisă a pieței principale (Reed, 2011). Întreaga zonă a fost amplu pavată cu pietre de culoare albastră.
Uriașa matrice video, care este plasată pe clădire și caracteristica apei în cascadă, urmăresc să atragă oamenii spre piață. Cu toate acestea, potrivit Reed (2011) și City of Melbourne (2008, 2010), peretele cu caracteristicile apei a blocat magazinele din spatele acestuia și amplasarea monumentului Vault, care este o sculptură din oțel galben, întrucât arta publică de la marginea pieței a blocat vederea oamenilor spre piața dinspre unele străzi. Ulterior acestor modificări, viața din piață s-a dinamizat spectaculos, acum, acest spațiu fiind definitoriu pentru oraș și, mai ales, punctulc entral de socializare a locuitorilor din Melbourne.