Materiale

400

ProLemn: Producția în industria lemnului scade cu 30 %

autor

infoCONSTRUCT.ro

distribuie

În 2023, în industria lemnului avem o serie neîntreruptă de scăderi față de producția anului 2022, nivelul producției atingând un nivel minim în iulie 2023 de 67,6% față de iulie 2022,  conform  indicilor producției  industriale  publicați  de  INS.

O scădere de asemenea amplitudine este singulară între industriile din România.

O scădere de 30% în industriile  bazate  pe  lemn, având în vedere ponderea directă în economia României de 1,5% din PIB, este atât de mare încât induce ea singură o scădere a PIB-ului României cu 0,5%.

Dacă luăm în calcul și aportul indirect și indus, influența este o scădere mai mare de 1% a PIB-ului României. Și, proporțional, a veniturilor la bugetul de stat. Conform  estimării  unui  raport  PwC,  industriile  bazate  pe  lemn  contribuie, direct  și  indirect, cu  un aport  de 3  miliarde  de euro la bugetul  de stat.

Cum s-a ajuns la o asemenea situație?

Criza  artificială  de  resursă  de  masă  lemnoasă, care  a indus criza de lemn de foc din toamna anului trecut este una dintre cauze. Am asistat în toamna anului 2022 la o inversiune artificială de prețuri, cu prețuri mult mai mari la lemnul de foc decât la lemnul pentru industrie, cu creșteri generalizate de prețuri induse pe toate segmentele.

A urmat o aliniere a prețurilor lemnului pe picior la prețurile pieței lemnului fasonat și a lemnului de foc, cu prețuri medii de adjudecare de peste 400 lei/mc ca medie națională la licitațiile organizate de RNP – Romsilva,  prețuri  mai  mari  cu  250  %  față  de  prețurile  din urmă  cu  doar  2  ani.

De altfel, RNP - Romsilva nu a făcut nimic pentru a detensiona piața lemnului prin a oferi volume suplimentare în piață, regia a fost unul dintre beneficiarii acestor evoluții. A fost o gândire pe termen foarte scurt a RNP - Romsilva, în ciuda semnalelor trase legate de influența acestor evoluții în sensul restrângerii activității în industria lemnului, cu efecte pe termen lung.

Prețurile prea mari de pe piața internă s-au suprapus pe o scădere de prețuri și o reducere a cererii pe piețele internaționale. Efectul în industria lemnului a fost devastator: Primele luni din 2023 au consemnat scăderi de 10-20% ale producției în industria lemnului. În iulie 2023 s-a ajuns la o scădere de 33% față de iulie 2022.

Cvasitotalitatea contractelor pentru masă lemnoasă pe picior achiziționată la prețuri mari în toamna anului 2022 au fost reziliate în ultimele luni, volumul reziliat în 2023 fiind estimat la 1,8 milioane de mc, cu impactul implicit în reducerea  activității  în  sectorul  de  exploatare  a lemnului.

Dar piața primară a lemnului a rămas agățată de prețurile mari, atât pe segmentul lemnului de foc, pe segmentul cherestelei de rășinoase – agățată de piața internă a lemnului pentru construcții, cât și pe segmentul cherestelei de foioase – agățată de industria internă a mobilei.

Prețurile la buștean nu au scăzut suficient pentru ca industria lemnului bazată pe exporturi să își recapete competitivitatea. Revitalizarea pieței lemnului de foc, odată cu venirea toamnei, ține prețurile la un nivel ridicat.

Căderea de producție din industria lemnului continuă. Piața primară a lemnului din România s-a restrâns, bazându-se în principal pe consumul de pe piața internă.

Cauze artificiale și soluții corecte

Mai grav este că factorii artificiali care au condus la bulversarea de pe piața lemnului din România continuă să acționeze:

procedura de evaluare de mediu a amenajamentelor silvice a rămas la fel de greoaie, conducând la întârzieri de 1-2 ani pentru intrarea în vigoare a amenajamentelor silvice. Chiar și recoltarea doborâturilor de vânt este adesea blocată, recoltarea necesită derogări de la amenajament blocate de evaluarea de mediu.

marcările la persoane fizice - la fel de greoaie.

RNP - Romsilva este prinsă într-o tranziție la lemn fasonat dezorganizată, cu 70% din volumul de lemn fasonat vândut în loturi mici la drum auto forestier, nu în depozite.

Avem noi factori perturbatori potențiali:

un proiect de nou Cod Silvic lipsit de claritate, stufos, fără viziune și obiective pe linie tehnică, dar care introduce un sistem de sancțiuni penale excesive.

proxima intrare în vigoare, în decembrie 2023, a HG-ului care obligă la revizuirea evaluării de mediu a amenajamentelor silvice care nu au parcurs procedura de evaluare adecvată de mediu. Până la 70% din amenajamente ar putea intra în această revizuire, cu reducerea volumelor care pot fi puse în piață pe perioada revizuirii.

politicile  publice nu  adresează  agenda reală legată  de  dezvoltarea  economică  și  socială,  au  practic  o  singură  orientare: o luptă populistă, ineficientă și inadecvată ca mijloace cu fenomenul tăierilor ilegale. Ultima evoluție: modificarea anunțată direct prin publicarea în Monitorul oficial a Metodologiei de organizare și funcționare a SUMAL, cu introducerea unei sancțiuni administrative de retragere a statutului de utilizator SUMAL.

În fapt, este o sancționare administrativă extremă, instituită  prin ordin  de ministru, care conduce practic la limitarea  dreptului la  muncă pentru  categorii  largi  de personal  silvic, din sectorul  de  exploatare  sau  industria  lemnului, dincolo de regimul contravențiilor silvice stabilit prin lege. Suprareglementarea  atinge  cote  de  neimaginat  în  orice  alt  sector  de  activitate.

Asociația Industriei Lemnului-Prolemn avansează de mult timp o listă de propuneri care ar putea debloca situația din piața lemnului și  ar  putea opri  picajul  industriei  lemnului:

RNP - Romsilva să își asume un rol de regulator al pieței, prin balansarea ofertei poate ține prețurile resursei de lemn aliniate la indexuri de prețuri internaționale.

tranziția la lemn fasonat trebuie să prioritizeze vânzarea lemnului din depozite, fără a perturba piața cu oferte neconcurențiale – cum se întâmplă acum inclusiv pe segmentul lemnului de foc.

procedura de evaluare de mediu a amenajamentelor silvice trebuie să devină operativă.

piața lemnului de foc nu se poate regla fără o simplificare a punerii pe piață a lemnului de pe micile proprietăți si din vegetația forestieră din afara fondului forestier național.

sistemul SUMAL trebuie orientat către prima punere pe piață, fără  interferență  în latura  comercială  a  activităților,  cu    proveniența  legală  definită  ca  proveniență  din limite  geografice  legal  autorizate.

este  nevoie  de investiții  în eficiența  energetică  a utilizării  resursei  de  lemn și pentru  a concretiza  principiul  utilizării  resursei  de lemn în cascadă,  prioritar  în produse de lemn  cu  valoare  adăugată  și  perioadă  lungă  de întrebuințare.

aflat

anterior
urmator

read

newsletter1

newsletter2