În 2025, reabilitarea termică a blocurilor de locuințe rămâne una dintre prioritățile asumate de autoritățile locale și centrale, în special prin finanțările disponibile din PNRR și din programele operaționale regionale. Conform datelor Ministerului Dezvoltării (MDLPA), peste 1.100 de proiecte de eficiență energetică pentru clădiri rezidențiale sunt în implementare, cu un buget total ce depășește 5 miliarde de lei.

Beneficiile reabilitării sunt semnificative: reducerea cu 30–50% a consumului de energie termică, scăderea costurilor de întreținere și creșterea confortului locatarilor. Totodată, standardele NZEB (Nearly Zero Energy Buildings), aplicabile inclusiv clădirilor renovate, impun un nivel ridicat de performanță energetică, ceea ce generează presiuni suplimentare asupra proiectanților și constructorilor.

Principalele dificultăți întâmpinate în implementare sunt legate de creșterea costurilor materialelor, lipsa forței de muncă specializate și birocrația din etapa de autorizare. În plus, lipsa implicării asociațiilor de proprietari și neînțelegerile privind cofinanțarea încetinesc derularea unor proiecte. Conform unei analize realizate de Banca Mondială, implicarea timpurie a beneficiarilor și simplificarea procedurilor pot crește cu 20% rata de finalizare în termen a lucrărilor.

Reabilitarea termică nu este doar o intervenție tehnică, ci un proces social și economic complex. Succesul programelor depinde de colaborarea dintre administrația publică, sectorul privat și comunitățile locale.

(Foto: Freepik)