Integrarea sistemelor fotovoltaice în clădirile rezidențiale și publice devine o practică tot mai frecventă în România, pe fondul creșterii prețurilor la energie și al politicilor europene de reducere a emisiilor de carbon. Cu toate acestea, tranziția către clădiri prosumator este încă îngreunată de obstacole legislative și tehnice.

Potrivit datelor ANRE, numărul prosumatorilor activi a depășit 100.000 în prima jumătate a anului 2025, dar ritmul de instalare este frânat de birocrația autorizării, lipsa unor ghiduri clare pentru integrarea în proiectele de construcție și lipsa specialiștilor în proiectare energetică.

Guvernul a introdus o serie de facilități fiscale: deduceri de până la 20% din valoarea sistemului pentru persoane fizice, scutiri de taxe pentru dezvoltatorii care integrează fotovoltaice în blocurile noi și posibilitatea cumulării cu fonduri PNRR sau AFM.

Arhitecții și proiectanții cer însă o reformă normativă clară, care să prevadă obligativitatea integrării de soluții regenerabile în noile construcții, similar modelelor din Germania sau Franța. De asemenea, se solicită actualizarea normativelor I7 și C107 pentru a integra cerințele tehnice moderne.

Pe termen lung, generalizarea fotovoltaicelor ar putea transforma radical relația dintre clădiri, rețeaua energetică și consumatori, oferind independență energetică și beneficii economice considerabile.

(Foto: Freepik)