100
În anul 2025, piața materialelor de construcții din România a înregistrat fluctuații semnificative ale prețurilor, influențate de factori economici, politici și de mediu la nivel european și global.
Analizând datele furnizate de instituții europene precum Eurostat și Comisia Europeană, se poate observa o tendință generală de creștere a costurilor în acest sector, cu impact direct asupra industriei construcțiilor și economiei naționale.
Factori determinanți ai evoluției prețurilor
Conform Planului Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice 2021-2030, România și-a propus reducerea consumului de energie primară la 32,3 Mtep și a consumului final de energie la 25,7 Mtep până în 2030.
Cu toate acestea, tranziția către surse de energie mai curate și investițiile în infrastructura energetică au condus la creșterea costurilor energetice, influențând direct prețurile materialelor de construcții, având în vedere dependența producției acestora de energie.
Conform scenariului "România Neutră", țara trebuie să reducă emisiile nete cu 78% și pe cele fără LULUCF (Utilizarea Terenurilor, Schimbarea Utilizării Terenurilor și Silvicultură) cu 67% față de nivelul din 1990 până în 2030.
Aceste obiective ambițioase au determinat implementarea unor reglementări stricte privind emisiile și eficiența energetică în producția de materiale de construcții, ceea ce a condus la investiții suplimentare și, implicit, la creșterea prețurilor.
Cererea crescută și deficitul de materii prime:
Conform datelor Eurostat, redresarea economică post-pandemie a condus la o cerere crescută în sectorul construcțiilor în întreaga Europă.
Această cerere, combinată cu perturbările lanțurilor de aprovizionare și deficitul de materii prime, a generat presiuni asupra prețurilor materialelor de construcții.
Impactul asupra sectorului construcțiilor
Creșterea prețurilor materialelor de construcții a avut multiple efecte asupra sectorului construcțiilor din România:
Bugetele alocate inițial pentru diverse proiecte de infrastructură și dezvoltare imobiliară au fost depășite, necesitând reevaluări și suplimentări financiare.
Creșterea costurilor și deficitul de materiale au condus la amânări în derularea proiectelor, afectând termenele de finalizare și planificările inițiale.
Companiile din domeniu au fost nevoite să își adapteze strategiile de achiziție, căutând alternative mai accesibile sau renegociind contractele existente pentru a se adapta noilor condiții de piață.
Perspective pentru viitor
Pentru a atenua impactul fluctuațiilor de preț și a asigura sustenabilitatea sectorului construcțiilor, sunt necesare măsuri proactive:
Identificarea și dezvoltarea unor noi surse de materii prime pot reduce dependența de furnizorii tradiționali și pot stabiliza prețurile.
Adoptarea tehnologiilor eficiente energetic și prietenoase cu mediul poate reduce costurile pe termen lung și poate alinia industria la reglementările europene în materie de mediu.
Colaborarea între autoritățile publice și sectorul privat poate facilita implementarea proiectelor de infrastructură esențiale, distribuind riscurile și beneficiile în mod echitabil.
În concluzie, evoluția prețurilor materialelor de construcții în România în 2025 reflectă o combinație de factori interni și externi.
Adaptabilitatea și capacitatea de inovare a sectorului vor fi esențiale pentru a naviga prin aceste provocări și a asigura dezvoltarea durabilă a industriei construcțiilor în anii ce vor urma.
Conform datelor disponibile, prețurile din sectorul construcțiilor din România au înregistrat o creștere de 11,5% în 2023.
Se preconizează că această dinamică se va tempera în anii următori, cu o majorare estimată de 5,2% în 2024, 3,3% în 2025 și 2,7% în 2026.
În ceea ce privește volumul lucrărilor de construcții, prognozele indică o creștere de 10% în 2025, urmată de 8% în 2026.
Aceste estimări reflectă o tendință de stabilizare a prețurilor în sectorul construcțiilor, în paralel cu o creștere constantă a activității în domeniu. (Foto: AI Generator)