O foarte interesantă cercetare care a avut ca obiectiv principal dezvoltarea unui lanț de aprovizionare local pentru producția de panouri autoportante, cu funcție de izolare termică și fonică, obținute din valorificarea lânii native, s-a desfășurat în Italia. El a evidențiat modul în care un proiect care vizează dezvoltarea unui produs ecocompatibil și inovator (panou din lână 100% nativă și autoportabilă), față de ofertele actuale de pe piață, poate, pe de o parte, să favorizeze utilizarea a unui deșeu care nu poate fi îndepărtat cu ușurință, precum lâna de oaie și, pe de altă parte, oferă noi oportunități pentru un sector aflat în criză precum cel al creșterii ovinelor, cu repercusiuni interesante și asupra peisajului, atât pentru creșterea păstoritului la altitudini mari, cât și pentru sectorul construcțiilor care se vede obligat să treacă la tehnologii sustenabile. Iată, așadar, ideile principale ale studiului cu titlul ”Progetto locale ecocompatibile di filiera di prodotto: pannelli isolanti innovativi in lana di pecorare”, realizat de Daniela Bosia, Roberto Giordano, Lorenzo Savio, de la Universitatea de Construcții din Torino. Studiul ni se pare mai mult decât relevant, inclusiv pentru sectorul de creștere al oilor din România, care se confruntă cu aceleași dificultăți de valorificare a lânii, cât și pentru cel al producției de panouri termo-fonoizolante. Pornind de la un element de declin  Economia legată de creșterea ovinelor se confruntă cu un declin general care afectează atât producția de alimente, cât și comercializarea lânii. Acest lucru este demonstrat de prețul laptelui și al cărnii, care de peste un deceniu este în continuă scădere, reducând marjele de profit pentru fermieri, și de nevânzarea substanțială a lânii obținute din tunsul oilor. Până la începutul anilor 90, tunderea oilor se făcea de două ori pe an, reducând ciclurile de spălare și curățare a lânii grase, asigurând o calitate mai bună a produsului și garantând fermierilor un profit corect. Astăzi, lâna tinde să fie caracterizată mai ales ca deșeuri speciale pentru care nu se pot prevedea venituri, ci doar costuri (câte trei euro pentru tuns, la care trebuie adăugate costurile de eliminare). Lanțul de producție, care include creșterea, mulsul, tunsul și sacrificarea, este principalul vinovat al recesiunii actuale. Sistemul de producție pentru lapte și carne presupune un număr mare de etape, de la semifabricat până la produsul finit. În cazul lânii, lanțul de aprovizionare este, dimpotrivă, substanțial absent. De asemenea, nu există un sistem organizat la scară locală capabil să pună în valoare materialul tuns, transformându-l într-o materie primă secundară. Proprietăți excelente Efectele combinate ale crizei sunt cele mai intense în zonele de șes. Probleme se întâlnesc însă și în regiunile alpine unde există aproximativ 400.000 de capete și unde se practică în continuare creșterea pășunilor, cu efecte pozitive semnificative asupra protecției teritoriilor marginale și asupra conservării zonelor alpine și prealpine. Renunțarea progresivă la creșterea oilor va duce inevitabil la abandonarea locuințelor temporare (colibe, ferme, colibe etc.) și la o sărăcire generală a teritoriului. O îmbunătățire a condițiilor economice și de mediu se poate obține printr-o utilizare mai extinsă a produselor din ovine în sectorul construcțiilor. De fapt, lâna este recunoscută ca având proprietăți termofizice excelente, care trebuie asociate cu impactul energetic și asupra mediului scăzut, așa cum a confirmat un studiu LCA (Life Cycle Assessment) realizat de Centrul Interuniversitar de Evaluare a Calității Mediului a clădirea Politehnicii din Torino. Lâna poate fi folosită rar în industria textilă, în timp ce are caracteristici ideale pentru producerea pâslelor și a covorașelor perforate. Acestea din urmă constituie cea mai răspândită formă de izolatori termici deși, cu excepția unor realități virtuoase, este destul de comun ca lâna destinată unor astfel de aplicații să fie importată din țări precum Austria sau Noua Zeelandă. Transportul din țări terțe reprezintă peste 10% din conținutul de energie primară (CEP) per kg de produs finit. În plus, nu trebuie să trecem cu vederea faptul că recuperarea lânii după forfecare reduce semnificativ emisiile de CO2, comparativ cu cele care ar fi produse prin depozitarea deșeurilor sau prin incinerare. Implicarea GAL-urilor Unele regiuni s-au confruntat cu criza din sector prin lansarea de proiecte și inițiative care vizează diverse sectoare de producție. Programul de Dezvoltare Rurală, de exemplu, identifică diversificarea economiei rurale și căutarea de desfacere pentru producția de lână, pentru a transforma ceea ce este în prezent un cost pur, printre liniile directoare considerate esențiale pentru sector. într-un profit sau, cel puțin, într-o pierdere non-economică pentru fermier. Recuperarea lânii de oaie, improprie pentru industria textilă, a fost și scopul unor proiecte de dezvoltare teritorială și cooperare transnațională din cadrul I.C. Leader, care a implicat niște G.A.L. (Grupuri de acțiune locală). Finalmente, angajamentul Regiunii Piemont în promovarea sistemelor de producție inovatoare și locale este confirmat de proiectul CARTONLANA, o cercetare coordonată de Politehnica din Torino și născută în cadrul activităților de dezvoltare experimentală și industrială promovate de POLIGHT, centrul regional dedicat tehnologiilor. Scopul cercetării Scopul proiectului a fost realizarea unui panou autoportant cu funcție de izolare termică și fonică, obținut din recuperarea lânii de oaie, menținând în același timp principalele caracteristici ale produselor din fibre de lână (rezistență la foc, porozitate, proprietăți de izolare termică, higroscopicitate), printr-un proces de tratare termochimică capabilă să modifice compoziția de keratină a fibrei. Produsul  își asumă caracteristici mecanice astfel încât să îi confere rigiditate, cerință absentă în izolația din lână utilizată în prezent. În special, proiectul de cercetare a prevăzut realizarea de prototipuri cu diferite combinații de densitate și grosime care să fie supuse unor încercări în vederea stabilirii, cu respectarea reglementărilor tehnice în vigoare, a următoarelor condiții: - proprietățile transmisiei vaporilor de apă; - performanta termică (conductivitate termica si rezistenta termica), cu metoda placă încalzită cu inel de protecție și cu metoda termo debitmetru; - comportare mecanică prin teste de compresiune și încovoiere; - emisia de compuși organici volatili (COV) cu metoda celulelor de testare a emisiilor. Un proiect promițător Primele rezultate obținute au fost promițătoare, după cum se poate observa din compararea unor parametri fizici obținuți în urma testelor pe covorașe de lână în rulouri și a probelor experimentale de laboratoarele ISMAC1 din Biella. Analizele evidențiază unele proprietăți tehnologice care fac posibilă clasificarea panoului ca fiind ecologic, cu referire în special la cerințele de durată, exprimate în număr de ani, și versatilitatea de utilizare, înțeleasă ca posibilitatea de a combina produsul cu tehnicile de construcție uscată. Garantând o potențială separabilitate în faza de eliminare, keratizarea panoului necesită un proces suplimentar de transformare, față de sistemul tradițional de producție al covorașelor, cu un conținut mai mare de energie primară (CEP) în faza de producție în afara amplasamentului. Această creștere este totuși compensată de posibilitățile oferite de panoul CARTONLANA, așa cum a fost el denumit, fapt care permite o rezoluție mai eficientă a potențialelor punți termice la nodurile structurale, cu o îmbunătățire a bilanțului energetic global în întregul proces de construcție. Un alt element de interes Un alt element de interes abordat de proiect se referă la caracteristica lânii de a fixa chimic compușii organici volatili (COV). Unele experimente efectuate demonstrează capacitatea specială de absorbție a formaldehidei. O probă de lână (25x25x2 cm), plasată în camera de testare într-un mediu controlat (temperatura: 23 C; umiditate relativă: 45%) a fost capabilă să reducă cu 80% din concentrația inițială de formaldehidă (300 ppm) în două ore. Această concentrație, după 24 de ore, este sub 10% din cea măsurată la începutul testului. Acest lucru arată că integrarea lânii în produsele pentru construcții aduce beneficii calității aerului în spațiile restrânse. În final, faza de experimentare la fața locului a prevăzut aplicarea panoului CARTONLANA pe diferite configurații ale anvelopei clădirii de studiu, pentru a evalua condițiile de fixare, comportamentul în utilizare și pentru a testa aplicabilitatea deplină a acestuia în domeniul închiderilor exterioare și pereților despărțitori verticali. În special, s-a abut în vedere construcția a cel puțin două soluții de perete vertical: una cu introducerea panoului izolator în cavitate, cealaltă cu utilizarea panoului pe partea exterioară. În cazul pereților cu izolație exterioară trebuie efectuate verificări specifice și în ceea ce privește soluțiile de finisare a suprafețelor. Beneficii pentru toți Campania de monitorizare a panourilor a durat cel puțin un an, în vederea evaluării performanței elementelor anvelopei în diferitele condiții climatice sezoniere. Această fază de experimentare a permis, de asemenea, reglarea și verificarea sistemelor de asamblare la fața locului și a comportamentului în utilizare sub diferite profiluri. Îmbunătățirea unei materii prime secundare, considerată astăzi ca un cost pur, este mult mai mult decât o bună practică de mediu. Ea contribuie la dezvoltarea unui model de dezvoltare capabil să garanteze existența economiei locale și de afaceri: Păstorii vor putea obține profit din vânzarea unui produs care, altfel, ar trebui aruncat în gropile de gunoi, iar producatorii de izolații vor putea să limiteze costurile de transport din țări străine și să ofere un produs mai competitiv pe piață. În fine, este oportun să se evalueze externalitățile pozitive care afectează comunitatea și repercusiunile asupra managementului teritoriului, demonstrând că oaia poate fi încă profitabilă.