Spațiile publice creative și inteligente sunt platforma de întâlnire de astăzi de dimensiune urbană și arhitecturală, la nivel social și cultural, economic și ecologic. Orașele inteligente și locurile sale au un efect urban puternic. Aceste locuri cu o identitate puternică, asociată cu monumente și valori istorice, au potențialul de a deveni poli pulsatori. De aceea, creativitatea designerilor urbani contemporani se concentrează pe completarea spațiilor publice. Este important să oferim un nivel funcțional vital, alternative de utilizare a spațiului public. Punctul fix, în spațiile publice creative inteligente, este axat pe concentrarea valorilor culturale cu potențial de creativitate. Participarea rezidenților și a participanților la activități în procesul de proiectare a spațiilor publice ale orașului invită la o viață urbană mai dinamică. În acest fel, participanții își formează propria relație cu orașul și o hartă a punctelor de identificare. Orașele creative și inteligente, străzile, locurile și alte spații publice sunt cele mai atractive poziții urbane care îi stimulează dezvoltarea prin procesele sale economice creative și inteligente, identitatea culturală și prin dezvoltarea inteligentă, se arată în lucrarea ”Creative And Smart Public Spaces”, care l-au avut ca autoare pe arhitectele Silvia Basová și Lucia Stefancova, de la Institute of Urban Design and Planning, Faculty of Architecture, Slovak University of Technology, Bratislava. Caracteristicile Smart City Receptorul unui spațiu public afectează evaluarea utilizatorului. Un oraș și vizitatorii spațiilor sale publice intră în dialog cu creatorii săi prin procese de simțire a mediului și prin pașii percepției. Acest feedback este de neînlocuit astăzi. Designerii urbani, arhitecții, designerii, sociologii, geografii urbani și autoritățile locale se așteaptă la acceptare și la trafic. Acest lucru depinde de experimentarea calității spațiilor publice ale orașului și a spațiilor inteligente din orașele inteligente. Definiția, conform programului EUROPEAN SMART (TUWIEN, 2015), este dată de acest subiect: Un oraș inteligent este un oraș performant în 6 caracteristici, construit pe combinația inteligentă de dotări și activități ale cetățenilor auto-hotărâți, independenți și conștienți. ”Cea mai urgentă provocare a mediilor de orașe inteligente este aceea de a aborda problemele și prioritățile de dezvoltare ale orașelor într-o lume globală și condusă de inovare. Orașele inteligente și soluțiile de Internet sunt așteptate să facă față acestor provocări, să susțină economia inovației și bogăția orașelor, menținerea ocupării forței de muncă și lupta împotriva sărăciei prin generarea de locuri de muncă, optimizarea consumului de energie și apă și economii și prin oferirea de orașe mai sigure. Cu toate acestea, pentru a atinge obiectivele urmărite, autoritățile orașului trebuie să întreprindă inițiative și strategii care creează mediul fizico-digital al orașelor inteligente, actualizând aplicații și servicii electronice utile și asigurând sustenabilitatea pe termen lung a orașelor inteligente prin modele de afaceri viabile” (Schaffers at all, 2011). Pornind de aici, putem vedea în această perioadă o nouă abordare a scenariilor pentru orașul inteligent. După cum am observat, există multe inițiative de orașe inteligente: dezvoltarea de noi orașe care se autodenumesc inteligente, dezvoltarea orașelor mai vechi care se regenerează ca inteligente, dezvoltarea de parcuri științifice, orașe tehnologice și poli tehno concentrați pe tehnologii înalte. Noi funcții de inteligență urbană Dezvoltarea serviciilor urbane, noi funcții de inteligență urbană, dezvoltarea formelor de participare online și mobile. (Batty at all 2012) „Una dintre trăsăturile caracteristice ale structurii urbane de proastă calitate este în mod clar lipsa spațiilor publice și diversitatea acestora. Acestea sunt locuri de întâlnire și un fenomen important pentru calitatea vieții în municipalități individuale.” (Czafík, Tóthová,2016). Numai cu cooperarea oraș - creatori - utilizatori, așteptările privind proiectarea spațiilor publice pot fi depășite. Participarea, ca proces de dialog, a atras atenția echipelor de profesioniști și instituțiilor. Dacă este bine realizat, aduce efectul așteptat. Opinia cetățenilor acceptată, evaluată și implementată constituie o putere de viață a creativității urbane. Aici se întâlnesc procesele spontane ale utilizatorilor și procesele creative ale experților. În ultimii ani, creatorii sunt din ce în ce mai interesați să participe la proiecte cu sondaje ale site-ului, dialoguri cu locuitorii și alți utilizatori ai unui loc, cu informații despre urmele turiștilor și cu instituțiile asociate implicate. În cadrul acestui joc deschis poate fi detectată o imagine de ansamblu complexă asupra nevoilor din spațiul public. O chestiune de calitate ecologică și instrumente de evaluare economică a spațiilor publice inteligente este integrată în procesul de proiectare. Brandingul unui loc Întregul spectru de atitudini, care accentuează cele mai înalte priorități ale unui loc, duce la un termen de branding a locului - un proces de evidențiere a semnificației unui loc. ”Brandingul nu este doar despre un logo sau o linie de curele, este despre o activitate coordonată și o abordare unită pentru a atrage toate publicurile orașului” (Salman, 2015). Conștientizarea unui loc/oraș crește odată cu creșterea impactului calitativ asupra utilizatorilor săi. În coincidență, o putere economică a unui loc/oraș și atractivitatea ii cresc si polii. Un nivel strategic de branding a unui loc acționează ca un factor dinamic pentru procesul de proiectare a spațiilor publice, având ca scop pomparea economică a potențialului unui loc/oraș inteligent. Un brand de loc de succes poate schimba un loc comun într-unul atractiv, care este foarte vizitat de turiști și care aduce popularitate, beneficiază de mobilitate și economie. Atractivitatea aduce oameni inteligenți în locurile de locuit. Din punct de vedere al designului urban, în special piețele sunt acele locuri în care se poate percepe spațiul în mod spontan trăind și amintindu-și anumite simboluri. Setul de senzații Utilizatorul creează un set de senzații care sunt procesate și evaluate apoi. Este nevoie de o orientare clară pentru o mișcare sigură; identificarea clară pentru luarea deciziei și pentru a alege modul de utilizare a spațiului. Cele mai intense experiențe sunt bine amintite și apoi folosite pentru a evalua spațiul dat. Unul este dispus să se întoarcă în locurile preferate; astfel preferinţele turistice cresc. O integrare a unui om într-un loc și oraș este accelerată semnificativ de popularitatea unui loc. Cu cât identitatea este deținută mai mult de un loc, cu atât își amintește mai mult interes. Un mediu de calitate încurajează interacțiunea socială. De aceea piețele aflate într-o locație excelentă în oraș sunt ”spații deschise” ideale pentru întâlnire, odihnă, observare și vizionare a peisajului arhitectonic, pentru a fi parte a unui eveniment cultural. Piața orașului, o motivație potrivită În contextul zilelor actuale cu presiune de timp rapidă, piețele din spațiul unui oraș pot fi motivația potrivită pentru a trece pe aici, a te relaxa și a petrece timp singur sau cu prietenii. Aceste aspecte sunt confirmate istoric și în zilele noastre,  inevitabile (Gehl, J., Gemzoe, L., 2002). Ele oferă o modalitate de a lucra și de a-și determina calitățile, pentru a avea o relație cu un loc cu identitate puternică. În zilele noastre, magneții puternici sub formă de figuri simple sunt împinși enorm înainte. Este firesc ca un om al secolului XXI, supraîncărcat cu știri, informații, oferte, care este blocat cu viața de oraș și cu propria viață, să caute în subconștient simple ”oprioare”. Astfel marca, anunțul și pictograma își dobândesc sensul. Prin ei, cele mai izbitoare și mai cunoscute figuri sunt amintite în complexitatea unui oraș: clădiri dominante, monumente și întâmplări istorice, parcuri, geografie; de asemenea, renumite centre comerciale, săli de sport sau facilităţi de agrement. Pași importanți asupra structurii urbane pe bază materială sau nematerială sunt împachetate de aceste imagini în logo-uri în cel mai cunoscut titlu al caracteristicilor sale urbane. Acest magnet simbolizează și atrage atenția publicului, turiștilor și oamenilor de afaceri. Orașele își prezintă puterea și atractivitatea în logo-ul lor. Logo-ul nu e de ajuns ”Cu toate acestea, doar atunci când o astfel de narațiune a orașului este filtrată prin coduri de comunicare și alți factori precum reputația, unicitatea, fascinația sau printr-o politică conștientă de reprezentare a orașului (unde componentele vizuale sunt la fel de relevante), putem considera că ne apropiem pe deplin de domeniul brandingului integrat al orașului” (Ahn, Y.-J. et al, 2016). Cele mai prestigioase orașe ale lumii se luptă pentru cea mai mare atractivitate prin care își demonstrează impactul economic. Conform documentației conferinței UNCHS Habitat II, zonele urbanizate din țările dezvoltate reprezintă 91% din întreaga producție economică și oferă 89% din toate oportunitățile de angajare. Astăzi, orașele sunt sub presiunea creșterii și expansiunii așezărilor. Cu toate acestea, ele nu ar trebui să fie doar o soluție de calitate pentru angajare și viață de lux, astăzi ele sunt și o sursă de potențial amenințare a mediului de viață. 75% din poluarea terenurilor provine din orașe. (Conform: Raport final Urban Tasks Force: Towards and Urban Renaissance. Londra, 1999). Însă dimensiunea urbană a unei calități nu se concentrează atât pe prestigiu, cât și pe impactul economic, deși este parte integrantă a acesteia. Deci, spațiile publice inteligente sunt o chestiune pentru un public științific larg și are ceva de spus despre imagine și despre popularitatea orașului. Interacțiunea socială În schemele tradiționale ale viziunilor urbane și proiectarea spațiilor publice, se pune accent pe dimensiunea unei interacțiuni sociale. Interacțiunea socială și concentrarea asupra orizontului pietonal au readus designul spațiilor publice la rolul său inițial: un loc pentru om, un loc pentru oameni. Prin aceasta, fenomenul spațial de bază al unui pătrat a fost lărgit în definiție și în utilizare. Nu mai este doar un pătrat clasic, ferm determinat tectonic. Orașele inteligente și locurile sale cu efect urban puternic, au devenit o piață socială puternică, cu mare influență. Nu numai tectonica și designul de top fac pătrate de calitate, ci și o atmosferă frumoasă, priveliști și priveliști și cafenea bună. Undeva pe fundal, un concept cu compoziție vicleană și proporții ideale, urban regulile de bază și o simbioză între oraș și caracteristicile naturale se ascunde. Aceasta a fost o rețetă pentru proiectele bune de spații publice în multe orașe europene. Marea axă, piețele, bulevardele și parcurile Parisului, în idealismul așa-numitelor mari proiecte prezidențiale din anii 80 și 90 ai secolului XX, au dat un impuls semnificativ pentru următoarele proiecte fantastice și realizări ale spațiilor publice ale orașului european. Inițierea a venit de la evenimente sociale de amploare mondială, cum ar fi Jocurile Olimpice, Ziua Mondială a Tineretului și altele. Barcelona în anii 90 ai secolului XX oferea spații publice pe urmele unei tradiții, cu caracterul Cataloniei și dinamism modern. (Kratochvíl, 2012). Senzații și evaluări intuitive În contextul senzațiilor și evaluărilor intuitive ale unui receptor, există o vedere simplificată: bine, frumos, bine, rău, ocupat, dar și remarci foarte substanțiale. Un vizitator într-un mediu apreciază mișcarea fără echivoc către obiectiv, starea de spirit și accesibilitatea pietonală fină ca doar parametri de scară. Turiștii sunt atrași nu numai de calitatea fizică a spațiului, ci și de urmele unor evenimente istorice, personalități semnificative și parcele asociate cu spațiile unui oraș. Îndoiala despre designul clar expert al unui spațiu public se bazează pe nivelul utilizatorului acestuia și pe satisfacția finală a acestuia. Potrivit Balmer și Wang (2016), niciun acord cu privire la reproiectarea spațiilor publice nu poate fi obținut fără dialogul dintre autoritățile locale, designul urban de înaltă calitate și nevoile intuitive ale utilizatorilor. De aceea, trebuie făcuți pași reali pentru a ajunge la brandingul orașului de succes. La început, pentru a începe acest dialog, trebuie furnizate informații pozitive cu privire la schimbările vizibile dintr-un oraș. Cetățenii sunt dispuși să intre în procesul de reconstrucție dacă orașul îi întreabă despre părerea lor și când pot fi parte a procesului de creație. Complexitatea funcțiilor și a parametrilor calitativi sunt importanți pentru orașele inteligente, aflate deja în faza de concept a designului urban și a ideilor autorităților locale. Însă brandingul orașului nu ar trebui să fie în slujba reclamei și a puterii economice a orașului, ci cu adevărat ”pentru oraș și locuitorii săi”, în sensul calității urbane și al mândriei sensibile a utilizatorilor și cetățenilor. Puterea identității Orașele inteligente cu identitate sunt cele populare și căutate datorită identității puternice și ofertelor inteligente. Viziunea strategică și implementarea la toate nivelurile de participanți, la procesele de formare a orașului inițiază un prestigiu al unei așezări, astfel încât calitatea orașului să se ridice fără fire de megalomanie care a ajuns în multe metropole contemporane. Economia inteligentă și mediul inteligent cu efect evident se referă la echilibrul parametrilor urbani, sociali, peisagistici ai unui oraș și prin realizarea echilibrului, creșterea economică dezvoltă complementaritate și continuu. Creativitatea și participarea la modelarea orașului, din punctul de vedere al conceptului de oraș ca întreg, proiectarea spațiilor publice vizitatorii și rezidenții alcătuiesc prezumția și un cadru pentru procesul de creștere dinamică a unui oraș de calitate. Aportul designerilor urbani în transformarea spațiilor publice Designul urban nu mai este singura platformă pentru transformarea structurii spațiale a spațiilor publice importante din orașele inteligente. Este un element din proces și aspect juridic; în plus, devine o parte vie a dialogului despre oraș și prioritățile sale, mai ales când piețele și zonele pietonale sunt în curs de transformare. O bază de date de design urban, nu numai tehnic, intră în opinia utilizatorilor înainte de a le prezenta o varietate de soluții. Mai multe dialoguri nu înseamnă mai puțină expertiză; aduce dinamică în integrarea participanților în procesul de proiectare al unui anumit loc. Dialogul dintre oraș, profesioniști, creatori de proiecte și locuitori vine dintr-o gândire democratică și urmărește gândirea pentru a găsi o soluție reciprocă ideală. Chiar dacă nu există unul ideal, este de latitudinea designerilor și arhitecților urbani să aducă ideile filosofice de la ,”res publica” și ,”res economica” la ”civitas”, la esența fundamentală a urbanismului, dezvoltarea caracterului, a vitalității și a stabilității spațiale a creării condițiilor pentru activități creative. Creativitate și spațiu public Spațiul public este un loc remarcabil de întâlnire. Tipurile de vizite depind de funcția predominantă, precum și de modul de utilizare a spațiului în diferite moduri: trasarea pietonilor diverse, direcțiile de deschidere ale mișcărilor pietonilor către obiectiv. Designul compozițional este axat pe perceperea întregului lucru, cu accent pe categoriile compoziționale. În mediul cu formă istorică, cadrul este deja dat. Cu toate acestea, poate fi completat și completat în continuare. Orizontul pietonului și percepția lui asupra contextului sunt utile atunci. Practica a dovedit că este oportun să trecem de la noduri mai mici spre mai mari, de la îngust la deschis, de la accente mai mici la dominante evidente. Clusterul care formează orașul este echilibrat și bine pentru pieton. Oferă substanță valoroasă a orașului cu o orientare spațială de calitate. Creativitatea designerilor urbani contemporani se concentrează pe completarea spațiilor publice. Este important să oferim un nivel funcțional vital, alternative de utilizare a spațiului public. Multe ”pătrate principale” au preluat rolul scenei sociale pe tot parcursul anului. Același spațiu funcționează ca scenă de concert vara, ca platformă de piață în zilele de sâmbătă, ca loc pentru piețele de Crăciun iarna, ca arenă turistică gratuită alteori. O mulțime de piețe din parc sunt găsite ca noi locuri atractive cu opțiuni de relaxare pe gazon, lângă jeturile de apă, prevăzute cu săli de sport în junglă și facilități în aer liber, cu sală de lectură sau pavilioane de cafenea. Funcționalitatea spațiilor Variabilitatea funcțională a unor astfel de spații invită vizitatori și alcătuiește noduri pline de viață. Aceste noduri sunt considerate ca o oază și locuri de oprire în vârtejul agitat al marilor orașe de astăzi. Aceste noduri, subliniază Kevin Lynch determină analiza spațială a orașelor. Puncte lui Lynch se referă la imaginea vizuală a unui oraș, cu accent pe aspectele estetice urbane la momentul plecării din orașul funcțional. (Hruza, 2011). În orașele mai mici, ele reanimă structura și formează scene pentru contacte sociale informale. Piețele găzduiesc, de asemenea, sărbători și festivaluri importante. Drumurile de acces care duc spre piețe cu trafic preponderent pietonal, dar și mixt, reprezintă un factor important pentru activarea pieței în sine. În tema spațiilor publice, nu trebuie lăsat în urmă faptul că acest substantiv include nu doar parcuri, piețe și alte puncte de întâlnire, ci și legături cel mai des folosite, linii de mers zilnic care conduc la scopul traseului nostru (Kristiánová, Marcinková, 2015). Spațiile publice creative concentrează funcțiile vitale pe piață și în întreaga structură urbană. A gestiona și a amplifica potențialul acestor locuri și orașe într-un mod corect poate aduce un impact cultural remarcabil. La fel ca și orașele cu titlul de ”oraș cultural al Europei”, spațiile publice creative integrează și atrage dezvoltarea. Ele sunt locurile de adrenalină și astfel poziția și extinderea pot afecta urbanizarea din jur. Utilizarea creativă Concentrarea activităților în spațiile nodale ale piețelor și curților este importantă pentru formarea relațiilor volumetrico-spațiale în astfel de amenajări. Utilizarea creativă a scenei orașului este alcătuită efectiv din două principii: proiectul urban și al designerilor și obiectivele participanților. În acest fel, vitalitatea unui pătrat atrage participanții la parcelă și oferă orașului atractivitatea dorită. Tocmai de aceea, clasamentul orașelor mondiale WCRR 2016 indică un rol dominant al orașelor europene mari și mijlocii. De exemplu, conducerea Vienei susține un echilibru excelent al conceptului de oraș clasic legat de perspectiva dezvoltării cultural-sociale care vizează o infrastructură urbană și tehnologică puternică (Clasamentul calității vieții al lui Mercer). Conceptele contemporane de revitalizare a vieții pătratelor duc la punerea și accentul pe mișcarea pietonilor, activarea și reanimarea acțiunilor, pe finalizarea pistelor de biciclete și a locurilor nodale de cazare care oferă servicii în fluxul pietonal. Un nod nu este suficient în zone vaste; este nevoie de un sistem de noduri de formare a orașului care interconectează spațiile. Diversitatea unui loc poate obține o structură lizibilă prin astfel de rute vitale. Urbaniștii, economiștii, autoritățile locale și primăriile, diverse grupuri profesionale și instituții de învățământ sunt preocupați de tema parametrilor creativi ai orașelor și a cartierelor lor creative. ”Principiul reglementării densității este, de asemenea, o cale către creșterea durabilă a orașului” (Vitkova, 2014). Finalmente, accentul acordat regenerării urbane și climatului urban optim culminează din ce în ce mai mult în locul de întâlnire, adică, în spațiile publice din piețele centrale ale orașului.