Sustenabilitatea a devenit un criteriu esențial în industria construcțiilor, impulsionată de reglementările europene și cererea crescută pentru clădiri eficiente energetic. Conform raportului Comisiei Europene privind valul de renovare (Renovation Wave, 2024), aproximativ 75% din clădirile existente în UE sunt ineficiente energetic, iar strategia Uniunii urmărește renovarea anuală a 3% din stocul de clădiri. În România, Ministerul Dezvoltării a anunțat că peste 2.100 de clădiri publice au fost propuse pentru renovare energetică în perioada 2023–2025, finanțate prin PNRR și programe operaționale regionale.

În plus, folosirea materialelor ecologice și reutilizabile câștigă teren. Datele Institutului European pentru Performanța Clădirilor (BPIE) arată că utilizarea betonului cu amprentă redusă de carbon poate scădea emisiile cu până la 30% pe proiect. România are un potențial semnificativ în acest sens, mai ales prin extinderea utilizării materialelor locale și reciclării în șantiere.

Tendințele emergente, cum ar fi clădirile cu consum energetic aproape zero (nZEB), sunt deja obligatorii pentru construcțiile noi începând cu 2021, conform legislației europene. Implementarea acestora rămâne însă inegală. Un raport al Asociației Producătorilor de Materiale de Construcții (2024) atrage atenția asupra nevoii de formare profesională și standardizare a soluțiilor tehnice în domeniul sustenabilității.

(Foto: Freepik)