Regenerarea urbană devine o prioritate pentru administrațiile locale din România, în contextul în care fondurile europene din perioada 2021–2027 includ linii dedicate acestor intervenții. Potrivit Ministerului Dezvoltării, în 2024 au fost depuse peste 300 de proiecte pentru modernizarea cartierelor vechi, reabilitarea spațiilor publice și reconversia funcțională a clădirilor neutilizate.

Obiectivul acestor proiecte este dublu: pe de o parte, creșterea calității vieții urbane prin spații verzi, mobilitate redusă auto și clădiri eficiente energetic; pe de altă parte, reactivarea economică a unor zone cu potențial ignorat. Conform datelor INS, în marile orașe ale României peste 25% din zonele rezidențiale au fost construite înainte de 1980 și necesită intervenții ample.

Una dintre provocările majore o reprezintă coerența urbanistică. Multe orașe nu dispun încă de planuri urbanistice actualizate sau de suficiente capacități tehnice în administrație. De aceea, Ministerul Dezvoltării a anunțat extinderea sprijinului tehnic pentru UAT-uri în vederea pregătirii proiectelor de regenerare, inclusiv prin ghiduri și platforme digitale.

Regenerarea urbană nu trebuie confundată cu simpla reabilitare a infrastructurii. Este un proces complex, care implică consultare publică, studii interdisciplinare și planificare pe termen lung. În contextul urbanizării accelerate, aceste proiecte devin instrumente esențiale pentru orașe mai sustenabile și mai incluzive.

(Foto: Freepik)