Un sondaj efectuat de Asociația pentru Promovarea Asigurărilor,  relevă că un român din 10 a făcut în locuinţa sa modificări care pot afecta structura de rezistenţă. Când vine vorba de pregătirea pentru un potenţial dezastru, aflăm că mai puţin de jumătate au în casă o trusă de urgenţă în caz de cutremur.

Cât de pregătiţi suntem pentru un eventual dezastru?

Aproape 8 din 10 români nu au stabilit un loc de întâlnire cu familia, în cazul unui dezastru, iar mai puţin de jumătate au în casă o trusă de urgenţă în caz de cutremur, în care să fie incluse câteva elemente esenţiale (precum o lanternă, un fluier, câteva provizii, o patură etc.): 15% au o trusă completă, în timp ce 28% deţin doar parţial aceste elemente.

Întrebaţi dacă au atârnate, deasupra patului, tablouri, fotografii înrămate sau oglinzi, deşi acest lucru nu este recomandat, aproape 25% au răspuns afirmativ.

Incendii: 6 din 10 români nu au luat măsuri speciale de prevenţie în caz de incendiu

Întrebaţi dacă au luat măsuri speciale de prevenţie şi/sau combatere a unui incendiu, peste 60% dintre respondenţi au răspuns negativ. Doar 12% au declarat că au în casă atât detectoare de fum, cât şi stingător de incendiu, în timp ce aproape 15% au doar detectoare de fum, iar 12% au doar stingător de incendiu.

O altă problemă este utilizarea mijloacelor de încălzire sau a instalaţiilor electrice improvizate, 1 din 10 respondenţi (9,82%) declarând că folosesc, în prezent, astfel de improvizaţii.

Peste jumătate dintre participanţii la sondaj (52%) au declarat că scot din priză toate aparatele electrice atunci când pleacă de acasă pentru o perioadă mai lungă de timp, în timp ce 36%, doar o parte dintre ele. De asemenea, 3 din 4 români (75,6%) declară că verifică instalaţiile de utilizare a gazelor şi opresc gazele atunci când pleacă de acasă pentru mai mult timp.

Românii și micile reparații ale locuințelor

1 român din 10 a făcut, în locuinţa sa, modificări care pot afecta structura de rezistenţă a clădirii.

Aproape 8 din 10 români nu au stabilit un loc de întâlnire cu familia, în cazul unui dezastru.

6 din 10 români nu au acasă nici detectoare de fum, nici stingător de incendiu.

3 din 10 români lasă geamuri deschise când pleacă de acasă, 1 român din 4 a pierdut cheia de la casă.

Furturi: 3 din 10 români lasă geamuri deschise când pleacă de acasă

Furturile reprezintă un alt risc la care sunt expuse locuinţele românilor. Conform sondajului desfăşurat în cadrul campaniei „Octombrie – Luna Asigurărilor de Locuinţă”, 8 din 10 români nu au instalate sisteme de alarmă sau sisteme video pentru protecţia casei lor.

De asemenea, dacă aproape 70% dintre respondenţi au declarat că închid complet toate geamurile, atunci când pleacă de acasă, peste 28% dintre aceştia lasă geamuri deschise rabatat.

Nu în ultimul rând, aproape 3 din 10 participanţi la sondaj (28,84%) au declarat că li s-a întâmplat să plece de acasă şi să uite uşa de la intrare descuiată şi/ sau geamurile deschise larg.

Întrebaţi dacă au pierdut vreodată cheia de la casă, aproape 25% au răspuns afirmativ: 13% au optat să schimbe încuietoarea, în timp ce 11% au decis să nu facă acest lucru.

Cea mai mare ameninţare de care se tem românii, atunci când vine vorba de casa lor, este izbucnirea unui incendiu în locuinţa lor sau la vecini (42,14% dintre respondenţi), urmată de cutremur (15,03%), spargerea locuinţei de către hoţi (11,29%), inundarea cu apă din conducte (5,91%), alunecare de teren (3,13%) şi inundaţie din cauze naturale (2,17%). Pe de altă parte, 20,33% au declarat că nu se tem de nicio ameninţare când vine vorba de casa lor.

De ce nu îşi asigură românii locuinţele?

Întrebaţi care a fost motivul pentru care nu au încheiat o asigurare obligatorie de locuinţă, 29,7% dintre aceştia au declarat că nu îşi permit financiar, alţi 14,85% au citat,ca motiv, lipsa de încredere în faptul că vor primi despăgubirea, iar alţi 11,39% au declarat că nu consideră că această asigurare le este utilă.

Întrebaţi dacă ştiu că pot fi amendaţi în cazul în care nu încheie o poliţă de asigurare a locuinţei, doar 25,8% dintre respondenţi au arătat că ştiu obligaţiile legale ale unui proprietar de locuinţă. 62,47% au declarat că nu ştiu, iar 11,73% au afirmat că nu.

40% dintre participanţii la sondaj au declarat că locuinţa în care stau nu are o asigurare facultativă şi, întrebaţi de ce au decis să nu încheie o astfel de poliţă, 27,78% dintre aceştia au declarat că este prea scumpă, 14,32% au declarat că nu au încredere în companiile de asigurări, iar 7,05% au declarat că nu au nevoie de ea, pentru că nu i se poate întâmpla nimic locuinţei lor.

Sondajul, la care au participat 1.151 de respondenţi, s-a desfăşurat online, în perioada 15 octombrie – 5 noiembrie 2018, prin intermediul portalului asigurarealocuintelor.ro. Dintre aceştia, 49% locuiesc la bloc, iar 51%, la casă. De asemenea, 63% locuiesc în mediul urban, iar 37%, în mediul rural.

Nici proprietățile agricole nu au un grad mare de asigurare

Pe de altă parte, nici proprietățile agricole nu au un grad mare de asigurare, deși, potrivit Gothaer, în 2017, pe segmentul specific, incluzând aici atât culturi, cât și animale și păsări, au înregistrat o creștere de 14,7% faţă de anul precedent. Totodată, daunele plătite de companie pentru asigurările agricole şi animale şi păsări au însumat anul trecut 13,3 milioane lei, din totalul plătit în ultimii 5 ani, în valoare de aproape 51 milioane lei.

Riscurile care au produs cele mai multe daune pe segmentul asigurărilor agricole au fost grindina şi ploaia torenţială, culturile cele mai afectate fiind cele de floarea-soarelui. În ceea ce privește repartizarea regională a pagubelor, s-au distins trei județe pentru volumul de daune înregistrate de companie în 2017: Arad, Teleorman, Constanţa.

Durata medie de plată a dosarelor de daună deschise, ca urmare a pagubelor produse, s-a menţinut şi anul trecut ca în 2016, respectiv  în termenul de maximum 4 zile de la data depunerii ultimului document, până la data plății. Administrarea acestora s-a efectuat printr-un flux electronic, care permite monitorizarea și asigură respectarea termenelor agreate de instrumentare și plată.

Modul în care se gestionează soluționarea dosarelor de daună este foarte important,  investindu-se constant în fluxurile operaționale, astfel încât să poată fi instrumentate eficient daunele, de cele mai multe ori pe baza unei documentații minime.

De exemplu, nu se solicită adeverință meteo pentru confirmarea evenimentelor semnalate de asiguraţi, iar dacă este necesară, unele companii de asigurări se ocupă chiar ele de obținerea ei. De asemenea, unii asiguratori nu solicită documente justificative, în cazul polițelor încheiate la cheltuieli prestabilite, cu sumă asigurată de maximum 3.000 lei/ha.