Fenomenul de urban heat island (UHI) — încălzirea excesivă a zonelor urbane comparativ cu zonele rurale — a devenit vizibil în aproape toate marile orașe din România. București, Timișoara, Craiova, Iași sau Constanța înregistrează frecvent temperaturi urbane cu 4–7°C mai ridicate în timpul verii, în special în zonele dense, cu acoperișuri vechi, asfalt întins și vegetație redusă. În sudul Europei, răspunsul urbanistic la aceste probleme se accelerează: implementarea pe scară largă a „cool roofs” și a fațadelor cu reflexie solară ridicată. În România însă, subiectul rămâne aproape absent din dezbaterile publice și din proiectele municipalităților.

Ce sunt „cool roofs” și de ce contează?

Un acoperiș răcoros („cool roof”) este o suprafață tratată sau realizată din materiale cu:

• albedo ridicat — reflectă o mare parte din radiația solară,
• emisivitate termică optimizată — radiază căldura absorbită înapoi în atmosferă,
• absorbanță redusă — împiedică acumularea de energie termică în structura clădirii.

Aceste materiale — membrane albe, vopsele cu pigmenți speciali, panouri ceramice, acoperișuri metalice tratate, finisaje fotocatalitice — pot reduce temperatura suprafeței acoperișului cu 20–40°C în zilele caniculare. La nivel interior, încăperile de sub acoperiș pot fi cu 2–6°C mai reci fără consum energetic suplimentar.

De ce sunt esențiale pentru orașele României?

România se încălzește mai rapid decât media globală, iar verile din ultimii ani au arătat limitele infrastructurii actuale. Tot mai multe clădiri administrative, spitale, școli și blocuri utilizează aer condiționat intensiv, ceea ce duce la:

• supraîncărcarea rețelei electrice în vârfurile de consum,
• costuri ridicate pentru populație și instituții,
• amplificarea fenomenului UHI (aparatele de aer condiționat evacuează căldura în exterior).

Aplicarea tehnologiilor pasive, precum cool roofing, poate reduce necesarul de climatizare cu 10–25% în clădirile expuse direct la soare. Pentru școli și instituții publice — multe operate cu bugete limitate — beneficiile sunt directe și imediate.

Ce tehnologii sunt utilizate în sudul Europei?

Țări precum Italia, Grecia, Spania și Portugalia au introdus, începând din ultimul deceniu, programe locale dedicate acoperișurilor răcoroase. Cele mai populare soluții sunt:

1. Vopsele și membrane cu reflexie solară ridicată

Formulate cu pigmenți speciali (de obicei oxizi metalici albi sau pigmenți cu spectru larg), acestea pot obține valori ale reflectanței solare (SRI) de peste 80–90%.

2. Panouri ceramice sau compozite reflectante

Sisteme folosite la clădiri administrative și centre comerciale, cu durabilitate mare la UV și poluare.

3. Acoperișuri metalice tratate cu straturi reflective

Distribuite frecvent în proiectele industriale, reduc încălzirea halelor și a clădirilor logistice.

4. Fațade cu acoperiri fotocatalitice

Bazate pe dioxid de titan, acestea nu doar reflectă căldura, dar reduc și poluanții atmosferici.

În orașe ca Atena sau Sevilla, aceste soluții sunt aplicate atât în modernizări publice, cât și pe clădiri rezidențiale, devenind parte a strategiei de adaptare la schimbările climatice.

Situația din România: începuturi timide

Deși există producători locali și internaționali care oferă sisteme de tip cool roofing, adoptarea lor rămâne scăzută, din cauza:

• lipsei de informare în rândul administrațiilor locale,
• absenței stimulentelor fiscale sau financiare,
• percepției greșite că soluțiile albe se murdăresc rapid în mediul urban,
• costurilor inițiale (deși recuperabile în 2–4 ani prin economiile de energie).

În prezent, cele mai frecvente utilizări apar în sectorul industrial — hale logistice, depozite, spații de producție — și doar punctual în proiecte publice.

Beneficii concrete pentru clădirile românești

1. Reducerea costurilor de climatizare Pentru blocuri vechi, școli și clădiri administrative, scăderea încălzirii interioare poate diminua consumul electric în sezonul cald cu zeci de procente.
2. Durată de viață prelungită a acoperișului Temperaturile mai scăzute reduc dilatarea materialelor, fisurile și degradarea membranelor hidroizolante.
3. Confort termic sporit pentru locatari Clădirile aflate sub stres termic constant devin mai confortabile chiar și fără aer condiționat.
4. Impact pozitiv la nivel urban Dacă doar 25% din acoperișurile unui oraș mare ar fi transformate în cool roofs, modelele climatice arată o scădere medie a temperaturii ambientale cu 1–1,5°C în perioadele caniculare.

Ce ar trebui să facă orașele României?

Experiența sudului Europei indică trei direcții eficiente:

• Reglementări locale: introducerea cerinței minime de albedo pentru clădirile publice renovate sau nou construite.
• Programe pilot pe instituții publice: școli, spitale, licee — cele mai afectate de supraîncălzire.
• Campanii de informare și sprijin financiar: deduceri fiscale, granturi locale sau includerea în programele de eficiență energetică deja existente.

„Cool roofing” nu este doar un trend arhitectural, ci o tehnologie matură, verificată și accesibilă, capabilă să reducă imediat temperatura urbană și consumul energetic. Pentru România, aflată deja în primele etape ale tranziției climatice, includerea acoperișurilor cu reflexie solară în strategiile municipale ar putea deveni una dintre cele mai eficiente măsuri pasive contra caniculelor tot mai intense.

Este timpul ca și orașele românești să transforme această soluție, ignorată pe nedrept, într-un pilon de bază al infrastructurii urbane moderne.

(Foto: Pixabay)